Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici!
close_icon
#Analize / Mălina Mîndruțescu

Prima vizită a Cancelarului Scholz: Franța

Noul cancelar al Germaniei, Olaf Scholz, care a fost inaugurat săptămâna trecută la Berlin, semnalând sfârșitul erei Merkel, – care a fost la cârma țării, și a Europei ca lider de facto timp de peste 16 ani – și-a început deja turneul prin Europa. Prima oprire: Franța

Este bine cunoscut faptul că între Germania și Franța există o relație diplomatică strânsă. Iar vineri, 10 decembrie, Olaf Scholz a fost întâmpinat de către președintele francez Emmanuel Macron la Paris.

Astfel, alegerea lui Scholz de a merge în Franța în cadrul primei sale vizite în calitate de cancelar nu este doar o respectare a normelor (prima vizită în afară a cancelarilor germani a fost în mare parte în Franța), dar este și o confirmare a unui proiect comun – consolidarea proiectului european.

Printre prioritățile noului guvern, format din trei partide de coaliție, se află și o mai mare solidificare a proiectului european și a procesului de integrare dintre state. O prioritate pe care ambii lideri o împărtășesc este și crearea unei Europe mai suverane.

Cei doi lideri se știu din 2014, cunoscându-se în Hamburg. Cancelarul german a fost întâmpinat de către președintele Macron la palatul prezidențial Élysée, unde aceștia au luat prânzul împreună, discutând agenda Europei, dar și colaborarea celor două state cu privire la viitorul proiectului european.

În cadrul unei conferințe de presă comune cei doi au discutat cum această primă interacțiune denotă deja un puternic front comun privind interesele și viziunea lor asupra Europei. Continuarea colaborării dintre cele două state este necesară bineînțeles pentru o mai bună consolidare a Europei, iar viitorul Uniunii a fost pe primul loc în agenda celor doi demnitari.

De asemenea, după ședința celor doi de vineri, președintele Emmanuel Macron a sugerat că în cadrul discuției s-a vehiculat și crearea unui instrument financiar, similar cu planul european de redresare și reziliență pentru combaterea crizelor cauzate de Covid19, pentru a crește puterea economică și strategică a Europei în viitor.

macron scholz

Sursă foto: Getty Images

 

Ambii lideri au declarat că vor folosi un anumit nivel de flexibilitate în ceea ce privește regulile Uniunii Europene vis a vis de datorii pentru a susține și a promova o creștere economică mai susținută, dar și finanțarea unei alte priorități – tranziția verde.

Pledări pentru introducerea unor noi mecanisme financiare la nivel european ar presupune în schimb și o mai mare luare de risc în ceea ce privește nivelul datoriei în rândul statelor membre. În timp ce Macron a fost mai vocal privind aceste propuneri Scholz a fost mai rezervat, menționând doar că este în interesul tuturor să se găsească o abordare comună.

Întâlnirea celor doi are și implicații politice la nivel intern pentru președintele Macron. Faptul că Olaf Scholz este în acord cu Macron cu privire la discursul unei Europe mai suverane este extrem de important pentru președintele Macron. La 1 ianuarie Franței îi va reveni președinția rotativă a Consiliului European până în luna iunie 2022.

În același timp, Macron vrea să-și și stabilizeze poziția de candidat pro-european și de gardian al valorilor europene în contextul alegerilor prezidențiale din primăvara anului viitor. Deși președintele este în continuare favoritul migrarea Franței spre dreapta ar putea deveni o problemă tot mai mare, dacă succesul acestei facțiuni continuă sa crească până la alegeri.

Un eșec politic al lui Macron ar distruge orice proiect comun european sau de altă natură, așa că până la alegeri este probabil ca guvernul german să fie mai dispus să-i acomodeze nevoile președintelui francez.

Discuția pe care cei doi lideri au avut-o privind viitorul Europei este extrem de relevantă, dat fiind și contextul actual. Relevanța Europei este pusă sub semnul întrebării de tot mai mulți actori, iar conducerea de la Bruxelles se luptă cu provocări pe toate părțile – de la criza imigranților de la granița dintre Polonia și Belarus la tensiunile care sunt gata să explodeze la granița dintre Rusia și Ucraina, cât și discursul anti-european care ia amploare în Polonia și Ungaria.

Întrebat fiind de situația dintre Rusia și Ucraina cancelarul Scholz a declarat că nu există nici o altă alternativă decât o detensionare a situației – eliminând implicit opțiunea unei intervenții din partea forțelor NATO în Ucraina, o poziție susținută și de președintele american Biden.

În contextul unui rol mai vocal pe care Europa l-ar putea juca asupra regiunii, dar și o mai mare intervenție a blocului european în arii, precum economia, geopolitica și securitatea  – aici părerile președintelui Macron și ale cancelarului Scholz încep să difere într-un mod mai substanțial.

În timp ce președintele Macron consideră că o mai mare suveranitate europeană se traduce și printr-o mai mare putere a blocului (printre care se numără capacități tehnologice, dar și o armata europeană) Scholz este mult mai rezervat și sceptic cu privire la grandiozitatea acestei viziuni.

macron scholz

Sursă foto: DPA

 

Moștenirea istorică a celui de-al Doilea Război Mondial a creat o atmosferă de reticență la nivel de țară în ceea ce privește poziția Germaniei asupra unor concepte, precum întărirea militară și strategică a Europei. De regulă, guvernele germane au promovat mereu o interpretare mai prozaică a mesajului de încurajare și consolidare a capacităților europene de a acționa.

Dar, diferența dintre valori și acțiuni aliniate este mare – iar de acest consens și compromis depinde votul celor 27 de state membre. Dar, experiența pandemiei și nenumăratele crize prin care blocul a trecut în acești aproape doi ani a forțat Europa să-și realinieze valorile și interesele la un nivel aproape fără precedent în ultimii ani. Nivelul de consens ar putea fi comparat doar cu perioada Războiului Rece.

Așadar, traumele pandemiei, provocările economice și urgența crizelor întâmpinate de Europa în ultimii ani a tras voalul de aparență al unui bloc puternic, expunând vulnerabilitățile blocului, în special într-un context mondial în care conducerea americană nu este asigurată.

 

Sursă foto: Reuters

#Ultimele buletine de știri

#Te-ar mai putea interesa și