Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici!
close_icon
#Analize / Mădălina Voinea

Politizarea crizei energetice – UE va strânge cureaua

Cercul economic vicios în care ne-a aruncat pandemia nu dă semne de oprire. Criza energetică a dat startul unei noi runde de scumpiri generale care provoacă tensiuni sociale, compromisuri politice și nevoia de a lua decizii rapid, atât la nivel național cât și european.

Europa este cuprinsă de una dintre cele mai severe crize energetice din istorie, forțând politicienii să intervină, deoarece creșterea prețurilor amenință să lase milioane de familii în imposibilitatea de a-și plăti facturile.

Unde ne aflăm?

Europa se află în mijlocul unei tranziții energetice, închizând centralele electrice pe cărbune și sporind dependența de surse regenerabile.

Energia eoliana și energia solară suferă de limitarea eficienței lor în funcție de condițiile climatice, așa cum ne-a demonstrat scăderea bruscă a puterii generate de turbine pe care continentul a înregistrat-o anul trecut.

În același timp, Rusia și-a crescut controlul asupra stocurilor de gaze furnizate către UE, oferind un nou șoc unei economii care începuse să-și revină din recesiunea pandemică. Japonia și China și-au sporit importurile de gaz natural, iar oficial UE a intrat în lupta reînnoirii stocurilor tradusă în criza energetică de astăzi.

În decembrie 2021, Bloomberg a raportat că zeci de containeere americane care transportă gaz natural lichefiat (GNL) se îndreptau spre Europa pentru a ajuta continentul să evite o criză energetică, pe măsură ce iarna se instalează.

Criza energetică a Europei s-a adâncit în luna decembrie

Acest lucru s-a întâmplat deoarece mai multe țări membre ale UE au fost puse în fața unei realități nemulțumitoare. Producția de energie regenerabilă internă a fost sub cotele estimate pe timp de iarnă, în timp ce prețurile la nivel global au continuat să crească. În efortul UE de a accelera tranziția energetică a statelor membre, povara retragerii centralelor electrice pe cărbune, nucleare și gaze naturale se dovedește pe termen scurt foarte greu de dus.

În timp ce prețurile pentru energie continuă să crească, politicienii încearcă să folosească situația drept pretext pentru a încetini tranziția înspre energie regenerabilă, cost pe care schimbările climatice ni-l aduc în prim-plan de la an la an. În centrul creșterii prețurilor la energie electrică se află dependența Europei de gazul natural, atât în industrie, cât și în gospodării.

statistica

Sursă foto: Bank of America

 

România se încadrează perfect în acest scenariu

În cazul nostru, adevărul imposibil de acceptat pentru politicienii români este că avem o criză cauzată din pură incompetență. Explozia prețurilor la energie este cauzată de lipsa energiei de-a dreptul, după ce statul a închis zeci de instalații de cărbune din 2008 până în 2020, fără a le înlocui cu alte surse de energie. Rezultatul era evident pe termen lung.

România este unul dintre cei mai mici poluatori europeni. În 2017 și-a redus deja emisiile de GES (gaze cu efect de seră) cu aproximativ 50%, depășind cu mult obiectivul de 20% până în 2020 lansat în UE. În 2020, producția de energie electrică din România  era în proporție de 12,4% energie eoliană, 3,4% din panouri solare fotovoltaice și 27,6% din hidroenergie. În total, producția de energie regenerabilă a reprezentat 16% .

Care este cauza declinului energetic în această situație?

În ultimii ani, România a suferit o scădere a atractivității în ceea ce privește investițiile în energie regenerabilă, parțial din cauza lipsei de reglementări și a sprijinului guvernamental. Potrivi EY Renewable Energy Country Attractiveness Index (RECAI), în ciuda faptului că România s-a poziționat printre primele 40 de țări cele mai atractive în materie de energie regenerabilă în 2015 (locul 34), în 2020, țara noastră a scăzut sub acest top, fiind depășită de țări europene precum Polonia, Grecia și Austria.

În cazul energiei electrice, 80% din piața producătorilor este dominată de

Hidroelectrica, CE Oltenia, Nuclearelectrica, etc,  toate companii ale aceluiași acționar, Ministerul Energiei. În cazul gazelor naturale, piața este dominată de duopolul Petrom-Romgaz, la care se adaugă importurile de la Gazprom.

Concurența în sectorul energiei este de facto imposibilă, vorbind de un sector energetic profund politizat și dominat de incompetența clientelismului din companiile de stat. Scenariul pe care îl experimentăm este cel în care proprietarul producătorilor de energie este același cu instituția care face și regulile pieței. În contextul în care stabilitatea politică a României lipsește cu desăvârșire, vinovații pot fi fi doar căutați în neant.

Ungaria se apropie de alegeri, în timp ce Viktor Orban blamează tranziția energetică pentru criză

Prima victimă oficială a crizei energetice a fost Compania de energie JAS Budapest Zrt.  care a suspendat serviciile către clienții săi în noiembrie.Compania s-a prăbușit pentru că prețul energiei electrice a crescut subit la începutul toamnei, concomitent cu prețurile gazelor.

În plus, JAS nu a semnat un contract în avans cu furnizorul de energie electrică, sperând la o marjă de profit mai mare. În toamnă, creșterea prețurilor la energie electrică a însemnat că nu au putut acoperi costurile contractate.

Acesta este însă un exemplu izolat,în Ungaria prețurile sunt plafonate încă din 2010, iar cetățenii au continuitatea serviciului asigurată de stat. Ungaria își aprovizionează cea mai mare parte a energiei electrice din centrale nucleare. În 2020, 48% din producția totală de energie electrică a fost derivată din această sursă.

Ungaria depinde foarte mult de Moscova pentru energie, cu 80% din gazul său și 100% din combustibilul nuclear importat din Rusia. Cele mai recente planuri de investiții energetice ale guvernului ungar susțin efectiv relațiile bilaterale cu Moscova.

Nu e de mirare că în octombrie Orban susținea că actuala criză este provocată de Bruxelles și ar fi mai ușor să renunțăm la Green Deal.

Având în vedere distribuția energetică a Ungariei și nevoia de a menține stabile prețurile pentru cetățeni în peisajul alegerilor, discursul vine în propriul interes, fără urmă de îndoială. Pericolul pe care îl naște este ca din ce în ce mai mulți politicieni zdrobiți de impactul crizei asupra voturilor să adopte această retorică. În traducere liberă, deja narative pro energie nucleară par că se adoptă în UE în 2022.

statista

Sursă foto: Statista

 

Bulgaria a decis să spună STOP și să înghețe tot ce poate îngheța. Poate, poate, criza trece.

Parlamentul bulgar a decis să înghețe prețurile la electricitate, încălzire și apă pentru gospodării până la sfârșitul lunii martie 2022 în luna decembrie. Potrivit datelor de la bursa bulgară de energie IBEX, prețurile energiei electrice pe piața pentru ziua următoare au crescut cu aproximativ 100% din ianuarie.

La sfârșitul lunii octombrie, guvernul interimar al Bulgariei a decis să introducă subvenții pentru consumatorii industriali ca scutire pentru prețurile ridicate ale energiei electrice.

Cu toate acestea, în decembrie companiile de utilități publice de apă și canalizare au anunțat că se confruntă cu faliment din cauza prețurilor ridicate la energie electrică cauzate de criza energetică. Companiile au cerut autorităților să majoreze prețul apei cât mai curând posibil.În total, 23 de companii de apă și canalizare din cadrul Holdingului bulgar de aprovizionare cu apă și canalizare plătesc 150 EUR per MWh, în timp ce prețul din planurile lor de afaceri este de 40 EUR per MWh.

Criza crește tensiunile între pilonii politicii energetice a UE: liberalizarea pieței, securitatea aprovizionării cu energie și, mai recent, neutralitatea climatică. Lumina reflectoarelor se pune asupra politicienilor la nivel național, dar și asupra oficialilor europeni.

Oamenii așteaptă cu nerăbdare să poată găsi un țar ispășitor, iar presiunea politică poate motiva statele membre să se mobilizeze și să accelereze adoptarea unor soluții comune. Cu toate acestea, anxietatea de a fi trași la răspundere vedem că naște și un nou tip de presiune, adoptarea la scară largă a energiei nucleare. Viitorul continentului este dat de deciziile UE în perioada următoare, iar criza energiei ar putea pune frână ambițiilor climatice în lumina unor frici legitime din punct de vedere politic.

Vă recomandăm și analizele Mineritul De Bitcoin Și Criza Energiei și Este Energia Nucleară Soluția Pentru Schimbările Climatice?

 

Sursă foto: The Economist

#Ultimele buletine de știri

#Te-ar mai putea interesa și