Acest articol este primul dintr-o serie specială de analize despre Statele Unite ale Americii în contextul actual, atât social, cât și economic și politic, cu ocazia împlinirii a 19 ani de la tragicul 9/11. Vom explora cum societatea americană s-a schimbat în ultimii 20 de ani, ca urmare a atentatelor teroriste, dar și a problemelor endemice cu care SUA se confruntă de ceva vreme.

Alexandra Petre

Primul subiect pe care îl vom explora în această serie specială de articole se concentrează pe analiza ecosistemului mass-media din SUA și felului în care acesta a evoluat într-o structură ultra-polarizată care împinge cetățenii de dreapta și de stânga în direcții total diferite, de cele mai multe ori opuse, determinând fracturi puternice în societatea americană.

Aceste fracturi sunt atât de profunde, încât ele au consecințe la toate nivelurile și pe termen lung. Putem observa acest lucru privind clasa politică din SUA, alegerea lui Trump în 2016 și tot ce a urmat în mandatul lui Trump, printre care amintim protestele masive și disensiunile cu privire la pandemia coronavirusului.

Sursă foto: Samantha Elbouez / Morning Consult

Printr-o serie de evoluții divergente între media de stânga și media de dreapta din SUA, aceste două capete opuse ale spectrului s-au separat complet în ultimii 30 de ani. Mass-media de stânga și centru, ai cărei reprezentanți majori sunt, printre alții, The New York Times, The Washington Post, Politico, The Atlantic etc., a rămas în sfera jurnalismului motivat de demonstrarea profesionalismului. Cu alte cuvinte, stimulentul pentru sursele media din acest spectru este oferit de posibilitatea de a demonstra că ele sunt vocile cele mai obiective, de înaltă calitate și nepărtinitoare, care de multe ori adoptă un ton cinic și tendința de a fi negativi ca metode de a dovedi un jurnalism echilibrat, puternic.

În schimb, mass-media de dreapta a devenit din ce în ce mai separată, intrând într-o bulă a ei în care informațiile circulă izolat, care favorizează conținut părtinitor ce confirmă părerile cititorilor, indiferent dacă acest conținut este adevărat sau fals. Jurnalismul de dreapta, al cărui principal reprezentant este Fox News, are o dinamică total diferită față de stânga și centru. Știrile favorabile spectrului de dreapta sunt propagate și chiar consolidate de la un ziar la altul, indiferent de calitatea știrilor sau de adevărul sau falsitatea lor. În același fel, știrile nefavorabile spectrului de stânga se răspândesc rapid printre ziarele de dreapta, chiar și în cazul știrilor false sau de tip clickbait. Aceste mesaje de dreapta sunt, desigur, axate pe conținut prietenos pentru Partidul Republican și critici aduse Partidului Democrat.

Acest lucru creează în esență o cameră de ecou în care alegătorii republicani sunt prinși, fiind expuși continuu la știri unilaterale, care nu sunt doar părtinitoare și vizibil manipulatoare, dar adesea sunt și false, fiind create exclusiv cu scopul de a obține o reacție sau propaga o opinie.

Sursă foto: The Economist

Întrebarea de bun simț pe care ar trebui să ne-o punem în acest moment este cum s-a întâmplat această separare între spectrele ideologice și, mai ales, cum a ajuns mass-media de dreapta într-o țară atât de dezvoltată precum SUA să se blocheze în propriile mecanisme de comunicare, ținând consumatorii de dreapta prinși într-o bulă izolată de informații subiective, de multe ori eronate.

Motivele sunt multiple și încep cu mult înainte de alegerile prezidențiale din 2016. Acest model de dezinformare poate fi explicat din două perspective: evoluția istorică (sau involuția, ar putea spune unii) a publicațiilor de dreapta și tendințele psihologice ale oamenilor de a-și întări propriile convingeri prin consumul de știri care le confirmă percepțiile.

Evoluția istorică a mass-media de dreapta în SUA a sugerat această tendință spre izolaționism și polarizare deja de multe decenii. Până în anii ’70, în Statele Unite a existat un set de legi aplicate de Comisia Federală pentru Comunicații (FCC), care reglementa riguros ecosistemul media, nepermițând opinii nemoderate, partizanat extrem, precum și deținerea de presă de către diverși sponsori privați. Această reglementare a avut scopul de a împiedica apariția monopolurilor, precum și prevenirea exercitării unui nivel prea mare de control al agendei de comunicații. Cu toate acestea, acea eră s-a sfârșit, fiind urmată de liberalizare și eliminarea cadrelor tradiționale care nu mai erau considerate a fi în ton cu societatea americană.

Astfel, multe dintre aceste legi au fost desființate, permițând mai multă flexibilitate surselor media pentru a crea conținut ce atrage audiență mai mare. Prin urmare, în anii 1980, Rush Limbaugh a început să aibă propriul său talk-show la radio,  în care stilul său emoțional, direct și necenzurat, asociat cu partizanat extrem pentru agenda conservatoare, a creat o nemaivăzută până atunci sursă media. Succesul lui Limbaugh, a cărui emisiune a ajuns la zeci de milioane de americani și care este încă difuzată astăzi, treizeci de ani mai târziu, a pornit o nouă tendință în rândul republicanilor de a utiliza conținut extrem de subiectiv, filtrat de către jurnaliști care le prezintă într-un mod dramatic și inflamator.

Sursă foto: KDRM Radio

Acest fenomen a fost consolidat și multiplicat exponențial de Fox News. La începuturile sale, Fox News și-a propus să fie un nou CNN, o alternativă de știri cu acoperire 24/7, specializată în știri de tip breaking news și dezbateri echidistante. Cu toate acestea, la începutul anilor 2000 și, în special, după atacurile teroriste, s-a produs o schimbare bruscă a strategiei Fox News, acest canal transformându-se într-o sursă puternică de mass-media de dreapta, profund partizană și poziționându-se departe de liga CNN, către care privea cu admirație cu câțiva ani în urmă (a se nota că în prezent nici CNN nu mai este ce a fost, dar asta e o altă discuție).

În ultimii ani, Fox News a fost numit în mod direct principalul canal de propagandă din America și câinele de pază personal al lui Donald Trump. Mai recent, apariția unor publicații, cum ar fi Breitbart, Daily Caller, Washington Examiner și Daily Mail, a dus spectrul media de dreapta la niște standarde foarte joase, deoarece aceste canale nu numai că au conexiuni dubioase cu diverși sponsori care dictează agende politice puternice, dar și conținutul creat nu discerne între știrile adevărate și false, nu se dă înapoi de la clickbait și „bulshit” (termen folosit pentru a defini conținut fabricat 100% cu scopul atragerii publicului) și nu respectă niciun fel de principii ale jurnalismului.

În al doilea rând, există o dimensiune psihologică care ajută la crearea și întreținerea acestei camere de ecou din mass-media de dreapta. Oamenii tind să creadă ceea ce vor să creadă, așa că filtrează și sortează informațiile care le consolidează și mai mult propriile idei preexistente. Acest proces mental se numește confirmation bias (în română eroare sau distorsiune de confirmare) și servește pentru a explica de ce, atunci când oamenii sunt expuși la dovezi care infirmă credințele lor, probabilitatea ca aceștia să le respingă direct în loc să le ofere o primă judecată este foarte mare. A face altfel necesită un efort cognitiv și emoțional intens, care este în mod natural inconfortabil pentru majoritatea ființelor umane.

Confirmation bias ilustrat; Sursă foto: Capital.com

Astfel, oamenii caută știri care să-i informeze cât mai bine fără a-i determina să sufere prea mult disconfort cognitiv. Ceea ce face mass-media de dreapta pentru oamenii prinși în ea este că servește la confirmarea convingerilor lor. Cu alte cuvinte, ceea ce oferă acest mediu sunt informații care confirmă identitatea publicului partizan, care se simte mulțumit că își consolidează punctele de vedere și legitimează pozițiile politice. Acești oameni nu mai pot discerne între știri false și știri reale, în sensul termenilor așa cum îi înțelegem noi. În schimb, ei cred că sunt știri false orice este raportat de surse media non-dreapta și consideră că este adevărat orice este difuzat de Fox News sau Breitbart. Ei sunt prinși într-o mentalitate paranoică în care presupun că mass-media de stânga și de centru publică informații cu scopul de a înșela, de a minți și de a manipula și numai sursele lor respectate din partea dreaptă le pot spune adevărul, protejându-i astfel de perspective din afara bulei. În acest fel, acești cetățeni devin audiențe extrem de fidele, care oricât de ridicol ar fi conținutul la care sunt expuși, îl vor înghiți complet, chiar cu recunoștință pentru că „li s-a spus adevărul”. Orice secțiune de comentarii la videoclipurile Fox News de pe YouTube poate dovedi această teorie în întregime.

Acestea ar fi două dintre motivele importante care stau la baza polarizării din mass-media americană și care au determinat spectrul de dreapta să fie prins într-o bulă proprie, izolată de restul. Important de reținut este că un astfel de ecosistem media nu este specific doar Statelor Unite, ci poate fi întâlnit în numeroase democrații unde există libertate a presei și dreptul la exprimare este respectat. Așadar, și cred că nu va fi o surpriză pentru nimeni, și România prezintă tendințe către polarizare și izolaționism în mass-media, iar exemple de publicații din ambele spectre care își hrănesc audiențele cu știri părtinitoare pot fi găsite cu ușurință.

Sursă foto: The Daily Beast / Photos Getty

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here