Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici!
close_icon
#Analize / Ovidiu Achim

PNRR: Între agonie și extaz

Consiliul Uniunii Europene a evaluat pozitiv Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) al României în data de 25 de octombrie. Totodată, țara noastră va putea solicita deja prima tranșă de finanțare, în valoare de 3,7 miliarde de euro, din suma totală de 29,2 miliarde de euro, programată să fie virată în luna decembrie.

Calificativul obținut de proiectul României a fost A la 10 din cele 11 criterii de evaluare, dar, pentru o bună implementare a acestuia, trebuie realizate încă o serie de reforme juridice și administrative, așa cum România s-a angajat în fața Consiliului European că va face. În ultimele zile, în media au apărut mai multe opinii pesimiste cu privire la capacitatea de reformă a organismelor de stat. 

Deși declarațiile oficialilor europeni cu privire la evaluare pozitivă a Planurilor Naționale de Redresare și Reziliență ale României, Estoniei și Finlandei au fost victorioase, mai multe voci autohtone, a unor experți în domeniu și, cel mai adesea, a unor reprezentați din mediul privat, sunt, mai curând, pesimiste, aducând în discuție incapacitatea administrativă și executivă a țării noastre de a implementa un proiect de o asemenea magnitudine.

Aceștia se tem că ceea ce a fost prezentat inițial cu surle și trâmbițe ca un „proiect de țară” sau „o rampă de (re-)lansare” s-ar putea concretiza într-un eșec răsunător, despre care știm cu toții că nu ni l-am putea permite.

Una dintre cele mai tranșate declarații a fost aceea a fostului Ministru al Investițiilor și al Fondurilor Europene, Cristian Ghinea, care, în cadrul conferinței „PNRR, un proiect de țară de 30 de miliarde de euro”, a concluzionat că speră să nu ne surprindă foarte tare faptul că „România nu are capacitatea [administrativă] per se” pentru implementarea măsurilor.

Acesta indică, însă, că România este „o țară care este obișnuită cu salturi de dezvoltare sau salturi de obiective venite ca urmare a presiunii politice, a presiunii UE și a presiunii publice”, lăsând să se înțeleagă că deși în acest moment obiectivele planului par foarte îndepărtate raportându-ne la capacitatea administrativă a țării, totuși, prin presiune politică și internațională, am putea realiza obiectivele propuse.

Alte teme abordate în cadrul conferinței amintite au fost: modificarea structurală a proceselor decizionale și impunerea de noi standarde ca urmare a PNRR, reformele care condiționează PNRR, protecția mediului, digitalizarea, riscul ca PNRR să destabilizeze economia României prin creșterea datoriei publice și a importurilor, plafonarea prețurilor energiei, eventualitatea unui eșec de reformă.

pnrr

Sursă foto: Știri pe Surse

 

Cel mai încins subiect legat de implementarea PNRR este, însă, relația statului cu mediul privat. Mai mulți oameni de afaceri care ar putea fi implicați în viitoarele lucrări sunt cel puțin sceptici cu privire la colaborarea dintre cele două medii. Împovărați de-a lungul timpului de proceduri birocratice mult prea stufoase premergătoare organizării licitațiilor, aceștia cer o relaxare birocratică care să vizeze mai ales documentațiile, care, în prezent, pot depăși și 1000 de pagini, în vreme ce, pentru aceleași servicii, în alte țări acestea depășesc rareori 150 de pagini.

O altă problemă adusă acum în discuție este și lipsa de încredere a investitorilor și a patronatelor din mediul privat în statul român. Acesta nu este văzut ca un partener credibil și de încredere, ci ca un organism care funcționează de ani de zile în virtutea unor interese clientelare. În cadrul conferinței amintite s-a subliniat nevoia unor licitații organizate transparent pentru a nu mai permite polarizarea cheltuirii banilor europeni prin intermediul firmelor „de casă” ale unui partid sau ale altuia.

Proiectele fictive, atât de mediatizate în ultimii ani, reintră în discuție, apărând întrebarea retorică „Câte dintre cele 60 de proiecte promise vor fi cu adevărat realizate și câte doar bifate din pix?” Mihai Matei, CEO-ul Essensys Software şi preşedintele Asociaţiei Patronale a Industriei de Software şi Servicii (ANIS) avertizează că percepția generală a mediului privat este că „că urmează un val mare de fonduri, care vor fi cheltuite în acelaşi mod ca până acum.”

Așadar, discuțiile aprinse despre PNRR au scos la iveală disfuncționalități prea vechi ale sistemului de licitații, care, în trecut au oprit multe firme competente din a lucra cu statul. De data aceasta, pentru ca obiectivele propuse să poată fi îndeplinite, ar fi nevoie de mii de licitații și de mecanisme transparente de monitorizare și evaluare a stadiului lucrărilor și a cheltuirii fondurilor europene.

PNRR obligă România să își rezolve acum, în timp record, problemele structurale  pe care le are în domeniul investițiilor publice de mai bine de 30 de ani. Un eșec în acest sens ar aduce cu sine crearea unui viitor decalaj enorm între economia noastră și celelalte din Uniunea Europeană.

Un decalaj există, însă, de mult timp între mediul privat și cel de stat, după cum concluzionează Mihai Matei, vorbind despre cultură organizațională, procese de implementare, performanță ș.a.m.d. Iar dacă fenomenul este, în general, unul firesc în orice țară, la noi pare că este mai accentuat ca niciodată, dacă ne gândim, de pildă, doar la administrația publică și stadiul înapoiat de digitalizare a acesteia.

forta de munca

Sursă foto: Mental Floss

 

O altă problemă care a fost adusă recent în discuție este forța de muncă. PNRR include și 400 de kilometri de autostradă, fără de care dezvoltarea economică ar fi mult îngreunată. În acest sens, INS arăta că deja există un deficit de 100.000 de muncitori în sectorul construcțiilor, iar noile proiecte vor face ca nevoia de muncitori să tot crească.

Dacă românii nu sunt atrași de salariile oferite de patronatele locale din construcții și preferă să emigreze, firmele vor fi nevoite să aducă forță de muncă străină pentru a evita un blocaj. Deja de câțiva ani încoace se poate observa o tendință clară în acest sens, fiind, cel mai adesea, preferați muncitorii din Asia.

Entuziasmul și atitudinea victorioasă cu care a fost prezentat Planul Național de Redresare și Reziliență de către partidele politice aflate la guvernare sunt potolite de pesimismul general din partea patronilor firmelor care ar urma să execute proiectele promise. Există un consens în privința necesității implementării PNRR și a reformelor, și chiar predicții din cele mai sumbre cu privire la un posibil eșec în acest sens, iar opinia publică începe să facă presiuni pentru a stârni un heirup național.

Mai rămâne doar ca factorul politic să acționeze cu luciditate li promptitudine pentru a crea cadrul necesar pentru un proiect de asemenea anvergură, care, în acest moment, pare să ne lipsească.

Dacă v-a plăcut acest articol marca True Story Project, puteți citi și altele ca:  Unde s-a blocat digitalizarea României? sau UE – Cât vor crește prețurile în următoarele 12 luni?

 

Sursă foto: Consiliul European

#Ultimele buletine de știri

#Te-ar mai putea interesa și