Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici!
close_icon
#Analize / Mălina Mîndruțescu

Platforma Crimeea – va schimba ceva?

Săptămâna trecută, în data de 23 august, președintele Ucrainei, Volodymyr Zelenskiy a inaugurat primul summit al Platformei Crimeea în capitala țării sale, Kiev, cu scopul de a pune presiune pe Rusia pentru anexarea teritoriului acum șapte ani.

Anexarea a venit în urma înlăturării de la putere a președintelui ucrainean Viktor Yanukovych, un aliat al guvernului de la Moscova. Federația Rusă a răspuns prin anexarea teritoriului Crimeii, care a rezultat într-un șir lung de condamnări din partea Uniunii Europene și a Statelor Unite, sancțiuni economice și o relație tot mai ostilă și complicată între guvernul condus de președintele Vladimir Putin și vestul.

În cadrul summitului care a durat două zile au participat oficiali din 46 de țări, inclusiv reprezentați ai statelor membre UE, NATO, dar și Statele Unite.

Președintele Zelenskiy a deschis summitul, enunțând că teritoriul Crimeii s-a transformat într-un loc în care drepturile omului și libertățile de care cu toții beneficiem în fiecare zi sunt „încălcate în mod regulat”. Acesta a făcut referire și la Crimeea de dinaintea anexării, amintind faptul că teritoriul era odinioară o destinație populară de recreație, care între timp s-a transformat într-o „bază militară și un simbol prin care Federația Rusă să-și poată arată influența în regiunea Mării Negre”, a mai adăugat președintele ucrainean în deschiderea summitului.

În cadrul întrevederii de la Kiev au fost și participanți de rang înalt, care au revalidat importanța acestui demers democratic. Printre ei s-au numărat și Secretarul Energiei al Statelor Unite,  Jennifer Granholm, care a declarat că America este mândră să fie de partea Ucrainei la aniversarea a 30 de ani de independență. Aceasta a continuat, spunând că Statele Unite va continua să sancționeze Rusia cu privire la această situație, și că America va susține Platforma Crimeea – Crimeea a fost, este și va fi în continuare a Ucrainei.

soldat ucrainian crimeea

Sursă foto: Associated Press

 

Printre demnitari s-au mai numărat și Ministrul german al Economiei și Energiei, Peter Altmaier, care a reiterat faptul că anexarea Crimeii de către Rusia este împotriva drepturilor internaționale, dar și președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, care a reconfirmat angajamentul țării sale față de securitatea și suveranitatea Ucrainei.

De asemenea, discursul președintelui Consulului European, Charles Michel din cadrul summitului a început cu același mesaj: Crimeea este Ucraina.

Deși acțiunea de anexare a Crimeii este considerată de marii actori statali la nivel global drept un act ilegal, iar organizarea summitului „Platforma Crimea” de către președintele Zelenskiy a presupus o desfășurare de forțe care are ca scop să pună presiune vizibilă asupra regimului Putin, este neclar dacă acest eveniment va avea vreun impact semnificativ asupra Federației Ruse.

În urma anunțării acestui summit, purtătorul de cuvânt al guvernului de la Kremlin, Dmitry Peskov a descris această întrunire drept un „eveniment anti-rusesc”.

Summitul a avut loc și cu o zi după ultima vizită a Angelei Merkel în Ucraina în calitate de Cancelar al Germaniei. În cadrul vizitei sale de la Kiev, Merkel sugera ca negocierile și discuțiile la nivel cât mai înalt să continue între cele două părți. Zelenskiy a profitat de această declarație pentru a pune presiune pe Rusia, spunând că până când situația din Crimeea nu se va îmbunătăți este justificat ca Ucraina să mențină presiune asupra regimului de la Moscova, pentru a-l constrânge să acționeze.

state membre platforma crimeea

Sursă foto: Reuters

 

Deși militarizarea continuă a Crimeii creează probleme de securitate pentru regiunea Mării Negre singurul ajutor pe care aliații vestici ai Ucrainei sunt dispuși să-l dea este la nivel simbolic, prin mesaje de susținere la adresa Ucrainei și de condamnare împotriva Rusiei. Însă, când vine vorba de acțiune, reticența instituțională și politică de a interveni primează.

Trebuie să ne uităm doar la discuțiile care au fost stârnite cu privire la legitimitatea intervenției militare de acum 20 de ani, când alianța NATO, în frunte cu Președintele Clinton, a bombardat Iugoslavia. Iar dezastrul ultimei luni din Afganistan are ca nucleu al problemei o chestiune deontologică – este responsabilitate sau este imperialism să intervii?

Din păcate, una nu există fără cealaltă.

Pe lângă chestiunea de securitate a regiunii primează aspectul umanitar al problemei din Crimeea. Eforturile Rusiei de a integra peninsula în colectivul Federației Ruse ar putea niște consecințe monumentale.

La începutul anexării, mulți locuitori ai Crimeii au fost de acord cu anexarea regiunii pentru că guvernul de la Kremlin le promisese o calitate mai bună a vieții.  Șapte ani mai târziu realitatea crudă a zonei își spune cuvântul: corupția, creșterea prețurilor și inabilitatea de a verbaliza orice formă de acuză sau critică la adresa Rusiei îi face pe oameni să-și regândească decizia din 2014.

Iar Rusia nu pare să se retragă prea curând. În aprilie 2021, Josep Borrell, șeful Uniunii Europene pe probleme de politică externă a anunțat în cadrul unei conferințe de presă că prezența armatelor rusești în regiunea Crimeii și la granița cu Ucraina era din ce în ce mai mărită, și devenea astfel o îngrijorare pentru aliații din Vest, dar și pentru vecinii din regiune.

vladimir putin

Sursă foto: Reuters

 

Borrell susținea în aprilie că mișcările trupelor rusești presupunea cea mai mare desfășurare de forțe la granița cu Ucraina din istorie. Acesta, însă, semnala acum câteva luni că blocul european nu mai pregătea încă o serie de sancțiuni împotriva guvernului de la Moscova.

În ultima perioada, și în special în ultimul an – de când Președintele Biden a venit la putere și de la scandalul extrem de mediatizat al încarcerării opozantului politic al regimului Putin, Alexei Navalny, după ce acesta a supraviețui o otrăvire, relația dintre Federația Rusă și vestul devine din ce în ce mai complexă. Iar problema Crimeii nu calmează apele.

Uniunea Europeană, nefiind un stat unitar și cursiv din punct de vedere politic și nici instituțional, ci o colecție de interese, nevoi și opinii diferite nu poate acționa într-o manieră unanimă și armonioasă privint situația din Crimea, cum spune și expertul în politici europene din cadrul European Policy Center, Amanda Paul.

Cum a declarat și Oleksii Reznikov, vice prim-ministru al Ucrainei în acest editorial sensibil, importanța Crimeii revine nu numai celor care sunt sub asediu, dar regiunea are și o relevanță istorică și simbolică unică. Vice prim-ministrul fiind în negocieri de mai bine de doi ani cu Rusia pentru soluționarea Crimeii, Reznikov continuă: „singura limba pe care Rusia o vorbește este ce a puterii. Dacă Vestul nu își arată abilitatea și voința de a contracara agenda de la Kremlin Rusia doar va continua să-și extindă agenda și ambițiile la fel de agresiv cum o face și în momentul de față”.

 

Sursă foto: Associated Press

#Ultimele buletine de știri

#Te-ar mai putea interesa și