Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici!
close_icon
#Analize / Mădălina Voinea

Care-i planul de rezervă pentru Polonia și Bulgaria?

Gigantul Gazprom a declarat săptămâna trecută că va opri exporturile de gaze către Polonia și Bulgaria din cauza refuzului acestora de a plăti livrările de gaz în ruble. Gazprom a menționat că serviciile sale nu vor fi restabilite până când plățile nu vor fi efectuate în ruble. De ce însă doar Polonia și Bulgaria sunt sancționate? 

Trebuie să ținem cont că declarația Gazprom vine după ce președintele rus Vladimir Putin a ordonat țărilor „neprietenoase” să plătească gazul în ruble. Polonia a confirmat că livrările s-au oprit, dar Bulgaria a spus că încă nu este clar dacă livrările au fost oprite.

Ambele țări au contracte de furnizare a gazului care expiră anul acesta, cu puțin potențial de a fi reînnoite pe termen lung. De asemenea, oportunitatea de a crea tensiuni față de suportul pe care acestea îl oferă către Ucraina pare ca a motivat decizia.

Compania poloneză de gaze de stat PGNiG, care a importat 53% de la Gazprom în primul trimestru al acestui an, a descris suspendarea drept o încălcare a contractului, dar fără a exprima o îngrijorare reală față de decizia rusească.

Între timp, la Sofia, ministrul energiei, a declarat că Bulgaria a plătit pentru livrările de gaz rusești pentru luna aprilie și a susținut că Gazprom încălcă actualul contract dacă va opri fluxul. Momentan nu sunt necesare restricții privind furnizarea de gaze, deși situația în Bulgaria nu este comparabilă cu stabilitatea polonezilor.

Care este nivelul de dependență pentru Polonia și Bulgaria de gazul rusesc?

Livrările rusești sunt o parte substanțială din consumul intern de gaze în Polonia și Bulgaria (45% și, respectiv, 90%), totuși ambele țări susțin necesitatea independenței energetice față de Rusia și a creșterii autonomiei strategice a UE. Atât pentru Polonia, cât și pentru Bulgaria, contractele pe termen lung cu Rusia urmează să expire la sfârșitul anului 2022. Ambele țări aveau în vizor opțiuni pentru aprovizionare alternativă, deși niciuna nu a fost complet implementată până la anunțul Gazprom.

gaz rusesc

Sursă foto: Getty Images

 

Polonia lucrează de ani de zile la diversificarea surselor de gaze. Eforturile au rezultat acum într-un terminal de import de GNL (Gaz Natural Lichefiat) funcțional, în prezent ajungând la o capacitate de 7,5 miliarde de metri cubi de la 5.

În octombrie, o nouă conductă va aduce gaze din Norvegia, urmând să existe mai multe interconectări, inclusiv cu Germania și Slovacia, iar interconectarea cu Lituania a început deja de pe 1 mai. Lituania este extrem de importantă fiindcă va conecta cele două terminale de gaz lichefiat care funcționează în Europa Centrală și de Est.

Pe de altă parte, Bulgaria a fost ceva mai puțin pregătită, probabil cum ar fi și România dacă nu am avea suficiente resurse încât incompetența să ne coste ceva mai puțin. Țara importă aproape 3 miliarde de metri cubi de gaz pe an din Rusia,  aproximativ 90% din cererea sa de gaze.

Importul este realizat  aproape în totalitate prin conducta TurkStream care trece pe sub Marea Neagră, din Rusia în Turcia și apoi în UE. Stocarea de gaz a Bulgariei de 550 de milioane de metri cubi este la 17,6% din capacitatea sa, conform datelor operatorului, mai exact consumul pentru o lună. În contextul în care Bulgaria nu este la fel de bine interconectată în regiune și depinde în proporție de 90% de un furnizor, trebuie să joace cartea aliaților.

O nouă interconexiune cu Grecia urmează să înceapă funcționarea în iunie pentru a aduce gaz din Azerbaidjan și gaz lichefiat din Grecia.

Care este planul de rezervă pentru cele două țări și ce urmează pentru restul UE?

Nu există un moment ideal pentru întreruperea aprovizionării, dar dacă Rusia ar fi trebuit să aleagă unul, acela ar fi fost primăvara. Consumul scade, la fel și efectul asupra consumatorilor, iar cursa pentru Bulgaria și Polonia este să găsească furnizori până scad iar temperaturile.

Dacă deja am evidenția că Polonia are mai multe opțiuni, haideți să detaliem puțin care sunt acestea. Trei legături urmează să fie deschise în acest an – o legătură cu Lituania, cu o capacitate anuală de 2,5 miliarde de metri cubi la 1 mai, una cu Slovacia, cu o capacitate de 5-6 miliarde de metri cubi mai târziu în cursul anului, și o conductă de 10 miliarde de metri cubi cu Norvegia în octombrie.

Bulgaria va opta pentru gaz din Grecia și Turcia, care poate fi completat cu importuri de la terminalele GNL. De asemenea, va căuta o opțiune de a apela la achizițiile comune de gaze din UE. Interconexiunea cu Grecia este planificată pentru iunie, care îi va permite să importe 1 miliard de metri cubi pe an de gaz din Azerbaijan.

Rutele alternative de aprovizionare actuale și în curs de implementare ale Poloniei sugerează că Varșovia este în siguranță fără aprovizionarea Gazprom pentru câteva luni, pe de altă parte guvernul bulgar a declarat că pentru puțin o lună nu intenționează să restricționeze aprovizionarea.

Analiștii spun că Sofia ar trebui să semneze urgent acorduri cu furnizorii de GNL Qatar, Algeria și Statele Unite, precum și să depună eforturi pentru a crește livrările azere, care în momentul de față sunt la doar o treime din contract.

O alternativă mai puțin discutată, în mod realist din cauza incompetenței noastre este soluția românească. România ar trebui să pună osul la treabă și să mărească producția de gaze. Bulgaria ar trebui să semneze acorduri de solidaritate cu România și să se asigure că poate folosi orice gaz de rezervă pe care îl are.

statistica

Sursă foto: Fitch Ratings/Eurostat

 

Pe termen lung, nu ne poate fi clar cine ar putea fi tăiat în continuare. Luna mai este una de test pentru dorințele Moscovei pe care UE ar trebui să le respingă din ce în ce mai clar. În același timp, trebuie să ne asigurăm resursele pentru iarnă, momentan stocurile noastre fiind la 33% din capacitate. Comisia Europeană a îndemnat statele membre să se asigure că facilitățile lor sunt pline în proporție de 80% până în noiembrie, ceea ce implică o creștere a cererii urmată probabil de scumpiri.

Ce ne zice Moscova? Încearcă sa mai adauge o soluție de compromis pentru regulile absurde pe care chiar regimul de la Kremlin le-a impus cu scopul de a mai sădi niște tensiuni în interiorul alianței. Cumpărătorii, adică statele pot deschide conturi la Gazprombank unde pot plăti în euro și cere băncii încă nesancționate să transforme suma în ruble pentru a fi transferată către Gazprom.

Multor țări europene nu le surâne planul, care păre o decizie de acceptare a bullying-ului rusesc și riscă să creeze bătăi de cap legale. Momentan,  Germania, Ungaria și Slovacia, au convenit să plătească gazul în euro prin banca rusă Gazprombank, care va transforma apoi plățile în ruble.

Pe termen lung, aceasta este doar o evitare de-a dreptul absurdă a sancțiunilor care nu poate ține locul unei decizii asumate la nivel european de a găsi alternative gazului rusesc.

Vă invităm să citiți și analizele Acum Ori Niciodată – Deblocarea Investițiilor Din Marea Neagră și Poate Gazul American Să-L Înlocuiască Pe Cel Rusesc?

 

Sursă foto: Balkan Insight

#Ultimele buletine de știri

#Te-ar mai putea interesa și