Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici!
close_icon
#Newsletter Exclusive / Mădălina Voinea

Planul de redresare și reziliență – 5 ani critici pentru dezvoltarea României

De la aderarea României în Uniunea Europeană niciodată nu am avut parte de o oportunitate de dezvoltare rapidă și finanțată integral precum Planul de redresare și reziliență alături de buget alocat României pentru următorii 7 ani. 

Planul Național de Redresare și Reziliență propune un buget de 30,44 miliarde euro structurat pe două priorități: reforme și investiții, adoptat prin ordonanță de urgență și este începutul reformei istorice decisă la nivel european. Fondurile alocate României prin fondul React-UE trebuie sa fie cheltuit până la 30 iunie 2026, deci timpul de implementare a proiectelor va fi de maximum cinci ani.

România va trebui să facă față unui ritm accelerat de modernizare asemenea unui student care își face referatul pe ultima sută de metri și să facă față termenelor limită impuse de UE. 

Delăsarea masivă care a caracterizat politicienii români va fi cea mai mare provocare în vederea obținerii acestor rezultate care includ toate sectoarele în care suntem pe ultimele locuri precum: transport, sănătate și digitalizare. 

economie

Sursă foto: Getty Images

 

Ministerul Fondurilor Europene a construit planul de reziliență care va ghida România într-o frenezie a investițiilor în următorii 5 ani în 290 de pagini pline de promisiuni susținute de un buget atrăgător. 

Principalele obiective – Pilonii Planului de Redresare și Reziliență

România – Buget estimat 21,424 mld. euro, procent estimat 64,83% din totalul planului

Prioritatea UE de a deveni o economie verde este o realitate pragmatică pe care România trebuie să o accepte și adopte în cadrul planului nostru de țară. Investițiile în infrastructură pentru a ameliora starea economiei naționale și a crește accesibilitatea populației la rețeaua de transport europeană sunt obligate să aibă obiective regenerabile pentru a face față noului tip de economie circulară vizat la nivelul alianței.

Mai exact, UE a realizat că singurul mod prin care poate redeveni competitivă la nivel energetic și independentă este prin tranziția verde care aduce și o urgență a reducerii poluării în statele membre. Pentru România înseamnă construirea de căi ferate și modernizarea celor existente, autostrăzi și rețele de drumuri rutiere. 

Pilonul I va avea cel mai mare impact estimat asupra atragerii de investitori, crearea de locuri de muncă, dar și pentru asigurarea condițiilor de tranziție verde și digitalizare prevăzute în

regulamentele europene.

Sursa https://mfe.gov.ro/wp-content/uploads/2020/11/587f2474d66bdf5f222009242d23f292.pdf

 

România – Buget estimat 6,500 mld. euro 19,69% din totalul planului

Educația și sănătatea sunt probabil cele mai importante servicii pentru calitatea vieții unui român. În următorii 5 ani, 6 miliarde de euro ne sunt alocate pentru a ne schimba masiv oportunitățile în aceste sectoare și pentru a avea o educație centralizată și digitală, acces la telemedicină și construirea unui rețele de modernizare și construcție de spitale. Totul depinde de disponibilitatea fiecărui român de la instituții publice la instituții private să comunice în mod transparent necesitățile și să solicite fonduri. 

Sursa https://mfe.gov.ro/wp-content/uploads/2020/11/587f2474d66bdf5f222009242d23f292.pdf

 

România – buget estimat în valoare de 5,085 mld euro, respectiv un procent de 15,4% din totalul planului

Pilonul III are ca obiectiv specific creșterea competitivității mediului de afaceri prin accesul IMM-urilor la tehnologizare și fonduri europene și digitalizarea marilor servicii publice din domeniul de sănătate și educație. Un alt punct al acestui pilon este întărirea instituțiilor publice față de atacurile cibernetice. 

Sursa https://mfe.gov.ro/wp-content/uploads/2020/11/587f2474d66bdf5f222009242d23f292.pdf

Impactul asupra PIB-ului în următorii 5 ani 

Prin comparație cu țările din Uniunea Europeană, România a fost mai puțin afectată economic de pandemie în această criză, dar aceasta a survenit într-un moment inoportun din punct de vedere fiscal și cu un deficit bugetar excesiv la finalul anului 2019, de 4,8% având în vedere limita UE de 3%. Estimările economiștilor pentru România începând cu 2021 sunt de o creștere economică de 1% exclusiv datorată planului de redresare și reziliență.

Practic, planul european la care România se alătură este de a porni proiecte la nivel național care să stimuleze economia și să creeze cerere pentru locuri de muncă și potențial de investiții. Astfel, șocul economic provocat de pandemie va fi amortizat cu ajutorul unui plan național pe 5 ani.

Sursa https://mfe.gov.ro/wp-content/uploads/2020/11/587f2474d66bdf5f222009242d23f292.pdf

 

Cum va arăta piața muncii

Domeniul HORECA este fără îndoială cel mai afectat de pandemie, companiile de evenimente, restaurantele și turismul fiind victimele direct vizate ale Covid-19. Media europeană de peste 9% în zona euro este ponderată de o medie generală de 7,4%.

 Pentru România, pandemia a dus în luna martie la prima scădere a numărului de salariați după 8 ani de creșteri neîntrerupte. Scăderea a fost moderată, de doar 1.1%, iar stimulentele oferite de Guvern au diminuat impactul crizei asupra angajaților.

 Rata șomajului – 5.2% în septembrie 2020 – a scăzut față de luna anterioară și se află sub media Uniunii Europene de 7.4% cu peste 1,4 milion de salariați care beneficiază de scheme de sprijin din partea Guvernului. 

Planul de redresare și reziliență estimează crearea a 20 de mii de locuri de muncă în fiecare an. Astfel, pe întreaga perioadă de implementare a Mecanismului de Redresare și Reziliență se estimează că se vor crea aproximativ 120.000 de locuri de muncă rezultate fie din derularea proiectelor de investiții publice, fie din implementarea granturilor alocate IMM-urilor.

Mergem spre infrastructură? – Domeniul Transporturilor 

România se află sub media europeană la toate criteriile de analiză privind investițiile și infrastructura , conform celui mai recent European Transport and Infrastructure Scoreboard (2019). România se situa în 2018 pe ultimul loc la calitatea drumurilor (cu un scor de 2,96), fiind situată sub media europeană și la eficiența serviciilor de cale ferată (3.06).

Nu este nicio mirare pentru românul de rând că naveta reprezintă un chin plin de aglomerație și condiții vechi de 30 de ani. Un drum de la București până la Cluj durează aproximativ 10 ore. Cauzele sunt multiple, de la șine vechi până la drumuri pline de contractori corupți care fură fonduri versus să le modernizeze. 

Promisiunea planului de reziliență? Peste 14 miliarde de euro investite în 5 ani. 

Bani pentru sănătate

În România, cheltuielile cu asistența medicală sunt în continuare foarte scăzute față de media europeană. În 2017, s-au cheltuit pentru asistența medicală aproximativ 5,2% din PIB-ul României, în comparație cu 9,8% media în UE.

Domeniul medical va primi 1,85 miliarde de euro pentru a construi unități sanitare noi, inclusiv extinderi ale spitalelor existente, infrastructură medicală oncologică, infrastructură medicală și cardiovasculară.

Planul de redresare și reziliență are obiectivul ca în 5 ani să obțină:

Digitalizarea instituțiilor publice și a relației stat-cetățeni

Potrivit DESI 2020, în ultimii trei ani, România s-a clasat pe ultimul loc în rândul statelor membre în ceea ce privește utilizarea serviciilor publice digitale. Cozile interminabile și tonul răstit al ofițerilor publici sunt totodată un stereotip și o realitate românească. UE își propune să ne ajute să scăpăm din acest cerc vicios prin investiții masive pe care trebuie să le distribuim în planul de țară. 

Propunerea planului de redresare și reziliență este de a prioritiza:

Principalele obstacole – De ce depinde reușita PNRRR?

Clișeic, dar adevărat. totul va depinde de cooperarea și transparența instituțiilor publice. Planul istoric depinde previzibil de oamenii care îl vor implementa. Schița făcută de Ministerul Fondurilor Europene este un start bun, dar dependent de organismele locale care vor implementa proiectele și vor angaja firmele care să le îndeplinească. Pericolul este ca tipica incompetența a firmelor paravan să paralizeze progresul, iar ineficiența birocraților să ducă la depășirea termenelor limită de implementare. 

Soluția? Atenție și implicare politică și civică. Partidele politice din opoziție, indiferent de rezultatele alegerilor trebuie să preseze către transparența partidului câștigător, iar presa trebuie să fie un adevărat mecanism de tragere la răspundere a progreselor statului. 

Miza este cu adevărat legendară. Graalul economic pe care îl avem la dispoziție sub forma a 79.9 de miliarde de euro ține atât de alegerile pe care poporul român le va face în materie de partid politic, dar la fel de important de modul în care partidele se vor descurca în a pune roatele unui mecanism greoi și ineficient pe care îl numim aparat de stat. 

Mai multe despre impactului bugetului UE asupra României în analiza România: Relansarea prin cele 79.9 de miliarde din fonduri europene și România în pandemie – Încotro se duce economia și unde ar trebui să ajungă?

 

Sursă foto: Getty Images

#Te-ar mai putea interesa și