Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici!
close_icon
#Analize / Mădălina Voinea

Pastila economică – Top FAKE NEWS devenite mainstream în mediul online

Corporațiile distrug România, iar agricultorii români sunt dezarmați în fața lanțurilor de hipermarket-uri care ne seacă de bani și de speranță. Acestea sunt unele dintre temele populare în grupurile de Facebook pe care ne-am gândit să le analizăm într-un context în care cifrele au o explicație mai amplă decât titluri bombastice și explicații menite să distorsioneze realitatea. Desigur, fiecare dintre aceste articole și trenduri online au un substrat mult mai profund direct legat de nevoi ale românului de rând. Inamicul? Ca întotdeauna, strâinul, un personaj care ne fură de potențialul dacic, dar pe care nu avem cum să îl atingem.

1. Multinaționalele jefuiesc România. Poporul român este o victimă a capitalismului

SURSĂ – JURNALUL MILITAR

Data postării – 17 MAI 2021

Număr de distribuiri – 723

Pe câte pagini/grupuri a fost postat articolul – 81

La câte persoane a ajuns – 546 910

fake news jurnalul militar

Sursă foto: Crowdtangle

 

“Corporațiile străine sunt parte la ora actuală a celui mai sălbatic tip de capitalism, reușind să întreacă la capitolul exploatare orice altă putere din istoria poporului român, afirmă deputatul AUR Nicolae Roman.

Imperiul Transnațional a scos de 3,3 ori mai mult decât toate imperiile care au exploatat poporul român în 530 de ani

Nicolae Roman punctează că, potrivit aceleași surse, Produsul Intern Brut din România, din 1990 și până în prezent a fost de 3200 miliarde lei din care 1 100 miliarde lei au fost încasate de poporul român ca salarii, pensii, ajutoare sociale, dar și de Statul Român ca venituri bugetare. De restul de 2 100 miliarde lei au beneficiat, ca profit, cei care au devenit proprietari ai capitalului românesc după 1989. Din aceasta suma 200 miliarde lei reprezintă venituri mixte, realizate de cei 2 milioane de mici întreprinzători români. Restul de 1900 miliarde lei reprezintă profitul marilor corporații străine prezente în economia românească.” Nicolae Roman, deputat AUR preluat de Jurnalul Militar

Care este însă aceasta? Cum ne situăm ca direcție post ‘89  și care este impactul real al multinaționalelor?Politicienii aleg să folosească cifre în susținerea discursului politic, în contextul în care aceste cifre le servesc interesele demagogice. Indiferent de non-sensul economic pe care îl declară, frumusețea unor afirmații precum multinaționalele au scos din țară 46 000 tone de aur merită analizată. Informația a ajuns la jumătate de milion de români, iar impactul unor afirmații născocite pentru a crea tensiuni și revoltă alimentează un clasic mecanism de propagandă. Românii nu sunt vinovați pentru situația lor economică, străinii, inamicul vag și mereu rău-voitor este responsabil pentru situația economică a României.

Contrar dramei naționale și a veșnicului fatalism românesc, economia României și românii au tras dur pentru o creștere economică constantă, sabotată de mediul politic incompetent și corupt, mai degrabă decât de rău-voința multinaționalelor. Cele mai mari 3.000 de companii din România , au generat în primele nouă luni ale anului trecut, conform Profit.ro, peste 40% din veniturile fiscale ale statului, venituri colectate de ANAF.

Aici este important să observăm contribuția pe care aceștia o aduc prin taxe și impozite care alimentează banii redistribuiți în societate prin intermediul bugetului de stat. Este important însă de menționat că ANAF-ul este o sperietoare mai degrabă pentru companiile mici și mijlocii, freelanceri și indivizi. ANAF-ul ca nivel de practică de digitalizare și capacitate de monitorizare a gradului de colectare al taxelor din partea multinaționalelor este mult sub nivelul european.

Desigur, argumentul facil este să spunem că multinaționalele fură prin practici legale, nereglementare și nici măcar înțelese de o instituție de-a dreptul nepregătită să monitorizeze activitatea fiscală a unor giganți. Cu toate acestea, fără doar și poate, banii de la multinaționale vin, dar investirea lor lasă de dorit, așa cum fiecare român simte din propriile taxe.

O altă perspectivă este creșterea economică a României, pe pantă ascendentă, dar majoritar resimțită în mediul urban. Coincidența este că tot în mediul urban s-au concentrat și multinaționalele. Pe lângă taxele pe care statul le primește din activitatea economică a acestor conglomerate, un avantaj des uitat de propaganda anti globalistă este numărul de angajați pe care acestea îl au.

În anul 2019, 28,1% din numărul total de salariați români aveau un loc de muncă într-un grup multinațional controlat de capital străin, conform Institutului Național de Statistică. În București, centrul corporațiilor blamate în grupurile de Facebook naționaliste, salariul mediu net în martie 2021 era de 4700 de lei, față de Teleorman unde salariul era de 2700 ron. Pe lângă asta, pachetul corporatist vine de cele mai multe ori cu beneficii precum un abonament privat de sănătate, care în contextul sistemului de stat reprezintă un privilegiu pentru românul de rând.

Desigur, corporațiile la rândul lor, au dezavantaje pe care o economie echilibrată le-ar putea respinge mult mai ușor. Românii abia acum încep să folosească experiența acumulată pentru a-și deschide propriul business și pentru a-și dicta propriile reguli, dar experiența și capitalul acumulat în cadrul acestor conglomerate este fără doar și poate unul dintre cele mai eficiente motoare de dezvoltare a României.

(Lista companiilor poate fi consultată aici)

statistica

Sursă foto: Statista

 

Ce ne ține însă în loc de a deveni antreprenori și de a scăpa de sub jugul corporațiilor? De multe ori se pare că e chiar birocrația și statul român. În 2019, România a coborât alte trei locuri pe locul 55 în clasamentul Ease of Doing Business 2020 al Băncii Mondiale, care evaluează ușurința de a face afaceri în 190 de țări din întreaga lume. România a cunoscut o involuție constantă din 2016, când s-a clasat pe locul 36. În mod deloc șocant, companiile au declara că se confruntă cu trei provocări majore în România, potrivit unui sondaj realizat de firma de servicii profesionale TMF Group România.

Desigur, mai ușor să adoptăm retorica lui Nicolae Roman și să închidem ochii față de aceste probleme cu rezolvări pe termen lung și care implică schimbări sistemice greu de îndeplinit.

2. Supermarket-urile distrug economia românească și fură fermierii de șansa de a intra pe piață

SURSĂ – 60M.RO

Data postării – 28 AUGUST 2021

Număr de distribuiri – 302

Pe câte pagini/grupuri a fost postat articolul – 25

La câte persoane a ajuns – 294,860

lidl si kaufland

Sursă foto: True Story Project

 

“Lidl ar putea să pună pe rafturi produse românești, așa cum face și MegaImage, dar refuză categoric să facă acest lucru. Lidl refuză să sprijine economia României și se comportă precum o sondă de bani. Germanii sunt și cei responsabili de retragerea legii care prevedea minim 51% produse românești pe raft, lege care obliga pe comercianții mari nu doar să importe ci să și cumpere de la producătorii locali. Acum nu mai este cazul deoarece guvernul PNL-USR-UDMR a eliminat această prevedere la comandă străină.

Cifra de afaceri a Lidl este de aproape 3 miliarde de euro. Cea mai mare parte a acestei sume reprezintă importuri care provin în mare măsură din Germania, Polonia, Ungaria sau Olanda.” – LIDL este în top 5 importatori, compania germană care distruge economia României și ne lasă datori 3 miliarde de euro anual

LIDL are majoritar produse cu etichetă proprie, adică își vinde propriile branduri datorită prețurilor foarte scăzute care pot fi menținute doar prin comercializarea propriilor produse. În acest sens, introducerea brandului românești pe piață a fost făcută tot prin intermediul propriului model. Mai exact, au creat un brand intern românesc. Lidl a lansat în 2015  brandul propriu umbrelă numit Cămara Noastră. Sub acesta, retailerul listează doar produse ce provin din România, precum mezeluri, brânzeturi, dulciuri, dulcețuri, conserve și băuturi.LIDL este un supermarket popular printre românii care trăiesc în mediul urban, în principal datorită prețurilor mici, diversității de produse și săptămânilor tematice preferate de partea consumeristă din fiecare dintre noi. La nivel de angajator, LIDL este prezent pe piața din România din 2011 și are peste 270 de magazine, 5 centre logistice și peste 8000 de angajați în toată țara.. Desigur, scopul acestei analize nu este de a discredita afirmațiile prin statistici despre impactul pozitiv adus de LIDL, dar mai degrabă de a explica modelul de business al supermarket-ului și de a explica necesitatea lui.

Pentru un consumator român, LIDL drept magazin de tip discount este o opțiune prin intermediul căreia poate economisi cu până la 30-40% din prețul alimentelor. Angajamentul pe care hipermarket-ul îl oferă nu este o calitate crescută, ci accesibilitatea prețurilor prin intermediul produselor proprii pe care le oferă. Desigur, opțiunile pentru integrarea producătorilor locali în alte supermarket-uri nu sunt mutual exclusive. Asocierea producătorilor și mobilizarea lor pentru a avea putere de negociere crescută cu lanțurile de magazine este un demers esențial în evoluția agriculturii românești, dar principalele obstacole aici sunt: lipsa capacității de tehnologizare, lipsa fondurilor și implicit a asocierii.

O concluzie simplă nu există pentru valul de dezinformare pe care ne-am obișnuit să îl ingerăm la nivel de titlu. Lucrurile nu sunt alb-negru, iar rezumarea lor în scenariul apocaliptic atrage cele mai multe click-uri și produce cea mai mare daună capacității noastre de a procesa știri. Soluția? Un efort de a ne reobișnui să fim sceptici față de ceea ce citim și de a ne dedica timpul necesar educării fiecăruia dintre noi pe social media. Economia este o armă cu multe tăișuri, iar perspectiva pe care o alegem atunci când citim cifrele din ecranul nostru, se dovedește un instrument puternic de manipulare.

Vă invităm să citiți și analizele Politica De Prosperitate Comună A Chinei – Utopia Comunistă În 2021 și Deschizând Cutia Pandorei: Ce Este Programul „Anghel Saligny”?

#Ultimele buletine de știri

#Te-ar mai putea interesa și