Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici!
close_icon
#Analize / Ovidiu Achim

Partidele de opoziție din Rusia

În data de 25 mai, parlamentul rus a dat aprobarea premergătoare unui proiect de lege ce ar urma să interzică membrilor grupărilor „teroriste” și ai partidelor catalogate drept „extremiste” să mai candideze pentru locuri în parlament, pe o perioadă cuprinsă între unu și cinci ani. Dacă va fi promulgată, aceasta nu va afecta doar membri grupărilor, ci și sponsorii sau simplii susținători care au donat bani pentru campaniile acestora. Pentru a fi pusă în vigoare, legea mai trebuie supusă unei lecturi (a treia) a Dumei de Stat, camera inferioară a parlamentului rus, iar apoi aprobată de senat și  semnată de președintele Vladimir Putin.

La finalul lunii aprilie, autoritățile ruse au denunțat fundația lui Aleksei Navalnîi pentru lupta împotriva corupției ca fiind extremistă, fiind așteptată în prezent decizia instanței. Până atunci, activitatea acesteia rămâne suspendată. În acest context, inițiativa legislativă prezentată nu face decât să tragă încă un semnal de alarmă în rândul membrilor opoziției cu privire la posibilitatea acestora de a candida la alegerile parlamentare din septembrie.

De fapt, Vasili Piskariov, unul dintre coautorii inițiativei legislative și membru al partidului de guvernământ „Rusia Unită”, a subliniat la mijlocul lunii mai că este foarte important ca proiectul de lege să fie promulgat cu celeritate, înaintea alegerilor din septembrie, pentru a „putea proteja suveranitatea rusească”. Piskariov s-a remarcat și cu alte ocazii pentru inițiativele sale de „conservare a suveranității rusești” în preajma alegerilor parlamentare din septembrie, fiind un susținător acerb al înăspririi legislaţiei împotriva persoanelor şi organizaţiilor calificate drept „agenţi ai străinătăţii”, care desfășoară activități publice din fonduri străine.

rusia partide opozitie

Sursă foto: The Times

 

Inițiativa a fost primită cu ostilitate de o parte a societății civile rusești, fiind considerată încă un pas spre controlarea forțelor opoziției conduse de Aleksei Navalnîi.

Liubov Sobol, una dintre cele mai vocale activiste ale opoziției, a protestat pe Twitter, numind proiectul de lege „neconstituțional” și îndreptat împotriva candidaturii ei din septembrie.

Elena Lukyanova, doctor în drept și profesor la Universitatea Liberă, a explicat de ce inițiativa contrazice Constituția Rusă, arătând că aceasta nu prevede limitări ale drepturilor electorale pentru cetățenii sau organizațiile declarate teroriste sau extremiste. Totodată, aceasta arată că modalitatea în care se încearcă aducerea de noi amendamente legislației în vigoare este deficitară, un astfel de proiect neputând fi valabil sub această formă legală. În al doilea rând, Lukyanova atrage atenția asupra faptului că inițiativa legislativă are un caracter punitiv retroactiv, fapt, din nou, nepermis de Constituție.

Cu alte cuvinte, legea ar stipula ca dreptul de a fi ales într-o funcție de demnitate publică să fie limitat retroactiv pentru persoanele considerate membre ale unor organizații teroriste sau extremiste, la până la 3 ani de la alegerea în funcție. Lukyanova avertizează, de asemenea, cu privire la pericolul aplicării arbitrare a unei astfel de legi. Aceasta atrage atenția că limitele comportamentului legal nu sunt descrise în mod clar, iar definițiile conceptelor și termenilor utilizați nu sunt suficient de lămuritoare.

De pildă, este destul de neclar cine și în ce circumstanțe poate fi considerat „persoană implicată” sau „susținător” al activităților organizațiilor teroriste și extremiste. Neclară este și modalitatea în care poate fi declarată această titulatură, juriștii temându-se că o astfel de lege ar putea afecta, fiind prea vag definită, zeci sau chiar sute de mii de cetățeni, invocându-se motive pur subiective.

În plus, s-a vehiculat că legea ar putea intra în vigoare în regim de urgență, imediat ce este promulgată, și nu la zece zile de la promulgare, după cum este prevăzut de lege, mai precizează Lukyanova, numind întregul demers o manevră menită să „prevină orice fel de competiție electorală reală și să țină de putere cu orice mijloace, putând cataloga, în acest proces, pe oricine extremist sau terorist”.

strategie Rusia

Sursă foto: Skalex

 

Strategia adoptată de mai marii Rusiei ar putea trăda o frică profundă de înfrângere și schimbare.

Sistemul de „smart voting” propus de liderii opoziției ar putea chiar fi singura variantă cu sorți de izbândă. Acesta presupune coordonarea alegătorilor astfel încât aceștia să se unească în susținerea câtorva candidați având șanse mai mari împotriva partidului „Rusia Unită”. Alegătorii primesc numele candidatului cu ajutorul unei aplicații și a unei platformei online. Opoziția a folosit pentru prima dată această metodă la alegerile din septembrie 2019 pentru Duma orașului Moscova, când au obținut 20 dintre cele 45 de funcții, cel mai bun rezultat de la începutul anilor 2000.

La finalul anului trecut, în Rusia se înscriseseră patru noi formațiuni politice, trei dintre acestea, Pentru Adevăr, Oameni noi și Alternativa verde, putând participa la viitoarele alegeri legislative, fără să mai fie nevoite să strângă numărul minim de voturi necesare. Liderul partidului Pentru Adevăr, Zakhar Prilepin, este o figură cunoscută în Rusia, fiind veteran al Războiului din Donbas și scriitor. Printre personalitățile care îl susțin se numără și Steven Seagal, pe lângă alte vedete cunoscute local.

Deși cele trei partide au ideologii și programe destul de diferite, oscilând între viziuni ecologice, conservatoare de stânga sau de promovare a unei democrații directe, recentele apariții de noi formațiuni politice au dat naștere mai multor speculații cu privire la o posibilă strategie a Kremlinului de fărâmițare a opoziției, în contextul scăderii vizibile a popularității partidului aflat la guvernare, Rusia Unită. Se crede că aceste partide ar putea obține până la 5% dintre voturi.

În ianuarie 2021, se anunța că trei formațiuni politice rusești s-au coalizat, urmând să propună candidați comuni la alegerile pentru Duma de Stat. Astfel, partidele O Rusie Dreaptă, Pentru Adevăr și Patrioții Rusiei ar urma să propună, sub conducerea lui Serghei Mironov, candidați comuni în încercarea de a se poziționa pe locul al doilea, sub titulatura O Rusie Dreaptă – Pentru Adevăr.

Alegerile parlamentare din Rusia urmează să aibă loc în data de 19 Septembrie, fiind, probabil, cele mai așteptate alegeri de la începutul anilor 2000.

Pentru alte analize True Story Project despre Rusia, puteți accesa: Alexei Navalnîi – omul care ar putea schimba Rusia și Rusia lui Putin: Cum e viața unui cetățean de rând?

 

Sursă foto: The Conversation

#Ultimele buletine de știri

#Te-ar mai putea interesa și