Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici!
close_icon
#Analize / Mălina Mîndruțescu

O șansă pentru Joe Biden, dar și multe obstacole

Stephen Breyer, unul dintre judecătorii liberali care se află pe banca Curții Supreme a Statelor Unite, cel mai puternic actor legislativ din America, a anunțat săptămâna trecută că se va retrage din funcție.

Odată cu plecarea lui Breyer, care are 83 de ani, de la Curtea Supremă, Joe Biden va putea exercita unul dintre cele mai importante roluri în calitate de președinte al Statelor Unite: acesta va putea nominaliza un candidat care îi va putea lua locul lui Breyer, pentru a deveni judecător la Curtea Supremă.

Deși nominalizarea unui judecător la Curtea Supremă este o responsabilitate mare, care trebuie atent cântărită și care era menită să aducă un echilibru ideologic asupra unei structuri apolitice, nepartizane și neutre, în ultimii ani, actul de a nominaliza un judecător la Curtea Supremă a devenit unul extrem de politizat și de polarizant.

Judecătorii nominalizați la Curtea Supremă au mandate pe viață și, de regulă, când le vine rândul președintelor să nominalizeze un judecător, cei nominalizați sunt relativ tineri și au zeci de ani în față, timp în care ei pot influența și ghida în mod semnificativ modul în care Curtea Supremă se raportează la anumite cazuri emblematice pentru societatea americană.

De-a lungul istoriei, Curtea Supremă a avut perioade când a votat mai de stânga sau mai de dreapta, în funcție de componența judecătorilor de pe bancă, dar și perioade când a fost echilibrată.

Acum, însă, Curtea Supremă este majoritar conservatoare.

În perioada mandatului fostului președinte Donald Trump, acesta a reușit, în mare parte datorită majorității republicane din Senat, să nominalizeze cu succes nu mai puțin de trei judecători conservatori pe banca Curții Supreme – un număr uriaș pentru un mandat de patru ani – destabilizând astfel echilibrul Curții.

Din cei nouă judecători de la Curtea Supremă,  șase sunt conservatori (este probabil ca aceștia să favorizeze linia partidului republican asupra unor chestiuni federale importante, cum ar fi restricționarea dreptului la avort, dreptul de a deține arme sau anumite probleme ce țin de procesul electoral), în timp ce doar trei judecători sunt liberali în formațiunea actuală a Curții.

În perioada alegerilor prezidențiale, Joe Biden a promis că va pune pe banca Curții Supreme prima femeie de culoare din istorie. Casa Albă a anunțat săptămâna aceasta că au început consultările privind potențialii nominalizați și că acesta va numi un candidat până la finalul lunii februarie. Câteva nume au fost aruncate deja în cursă, printre care Ketanji Brown Jackson, care este momentan favorita, J. Michelle Childs și Leondra Kruger.

biden

Sursă foto: Getty Images

 

Atât președintele, cât și Senatul, care este condus momentan de către o majoritate democrată, ar prefera ca procesul de nominalizare și de aprobare să meargă relativ rapid, aceștia dorind ca următorul judecător să fie investit înainte de pauza pe care Curtea Supremă o ia pe timpul verii.

Pentru ca partidul președintelui să aibă o majoritate în Senat – această precondiție este extrem de importantă în acest proces de nominalizare, pentru că, dat fiind nivelul de polarizare politică dintre cele două partide, candidatura de regulă se aprobă de către Senat fără ca democrații să trebuiască să facă rost de vreun vot din partea republicanilor.

Pentru că procesul de nominalizare al candidaților la Curtea Supremă a devenit atât de politizat, polarizant și tensionat în ultimele decenii, voturile se dau în mare parte în funcție de linia de partid.

Bineînțeles, dorința de a accelera procesul are și considerente politice. În toamnă, America are alegeri (midterms), iar rezultatul ar putea întoarce majoritatea democrată din Senat, ceea ce ar face reușita nominalizării mult mai dificilă.

Același lucru l-a făcut și Donald Trump în 2020, când judecătoarea liberală a Curții Supreme, Ruth Bader Ginsberg, a murit. Grăbind procesul și profitând de majoritatea republicană din Senat, președintele Trump a reușit să-și plaseze al treilea judecător pe banca Curții Supreme, cu mai puțin de o lună înainte de alegerile prezidențiale, punându-și astfel amprenta politică asupra viitorului Curții Supreme.

Acțiunea președintelui Trump a fost una extrem de controversată – o decizie atât de importantă, precum nominalizarea unui judecător la Curtea Supremă, făcută în ultimele săptămâni de mandat, când era de așteptat că Trump va pierde alegerile în fața lui Joe Biden, este de regulă amânată până după alegeri.

În așa fel, noul mandat oferit de către votanți candidatului câștigător îi conferă acestuia o mai mare legitimitate în a nominaliza un judecător.

O candidatură de succes, trecută prin Senat rapid și fără obstacole ar atenua și o parte din provocările pe care președintele Biden le întâmpină în momentul de față, atât pe plan domestic, cât și pe plan extern.

putin orban

Sursă foto: Kremlin Press Office

 

Pe plan extern, criza din Ucraina a acaparat mai toate agendele externe ale actorilor vestici, iar diviziunea dintre Est și Vest nu pare să se domolească. În timp ce mesajul Rusiei este tot mai ferm în ceea ce privește intențiile imperialiste ale Alianței transatlantice de a se extinde și a acapara frontul estic, discursul președintelui Putin începe să atragă și susținători: China și, cel mai recent, Ungaria (membru UE și NATO) au afirmat că cerințele de securitate ale Rusiei sunt rezonabile și că ar trebui să fie onorate de către Alianța vestică.

Pe plan domestic, agenda președintelui american întâmpină obstacole.

„Build Back Better” reprezintă viziunea președintelui Biden de redresare pe plan domestic. Un plan în valoare de 1.9 trilioane de dolari, investiția este una fără precedent, dorind să simbolizeze o altă revoluție socială în societatea americană după o criză, similar cu succesele domestice ale altor doi mari președinți americani în momente importante din istorie: Franklin D. Roosevelt după al Doilea Război Mondial și Lyndon B. Johnson în timpul mișcării pentru drepturile civile din perioada anilor 60.

Planul constă într-un compendiu complex de servicii sociale, de infrastructură, sănătate, educație și familie, dar și de redresare economică care să aplatizeze efectele pandemiei Covid-19. Planul, însă, rămâne blocat în Congresul american, după ce președintele Biden nu a reușit să fidelizeze susținerea senatorului Joe Manchin, un Democrat moderat, de care are nevoie pentru ca pachetul să fie pus în aplicare.

 

Sursă foto: NPR

#Ultimele buletine de știri

#Te-ar mai putea interesa și