Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici!
close_icon
#Analize / Mălina Mîndruțescu

O revizuire a spațiului Schengen

La începutul lunii februarie, în cadrul unei întâlniri între miniștrii de justiție și de interne ai blocului european, președintele francez, Emmanuel Macron, a propus o regândire a spațiului Schengen.

Spațiul Schengen reprezintă o zonă a Europei, în care cetățeni din 26 de state europene pot călători liber, fără controale la graniță și verificarea pașaportului. Din acest parteneriat fac parte și alte patru țări care nu sunt în Uniunea Europeană (Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein), în timp ce cinci state membre UE nu sunt încă parte din această coaliție, și anume România, Bulgaria, Cipru, Irlanda și Croația.

În cadrul întâlnirii demnitarilor europeni, care a avut loc în nordul Franței în data de 3 februarie, președintele Macron a sugerat crearea unui Consiliu Schengen, declarațiile sale fiind susținute de Germania și Comisia Europeană. Acest lucru ar presupune ca spațiul Schengen să fie manageriat de un grup de demnitari europeni, care vor avea întâlniri ministeriale regulate, ca și în cazul zonei Euro.

Această schimbare de ton s-ar putea datora și evenimentelor și evoluțiilor politice, geopolitice și de securitate din ultimii ani – valurile de migrație, creșterea numărului de conflicte în Europa, îngrijorări vis a vis de securitatea blocului, și, cel mai recent, pandemia de Covid-19  – toate aceste considerente au forțat țările să-și înăsprească securitatea granițelor. La momentul creării acestuia, în 1995, spațiul Schengen era lăudat ca fiind una din marile realizări al procesului european de integrare de după cel de-al doilea război mondial.

Declarațiile lui Macron vin și într-un moment important, atât la nivel domestic, cât și la nivel extern, pentru președintele francez. Franța are alegeri prezidențiale în aprilie, iar asertivitatea lui Macron vis a vis de Europa are și o importantă componentă electorală la mijloc. Deși acesta nu și-a anunțat în mod oficial candidatura pentru un al doilea mandat, Macron face demersuri pentru a se impune din punct de vedere politic, atât acasă, cât și în Europa.

Jucând cartea candidatului european, într-o mare de candidați de dreapta și de extremă dreapta, președintele Macron dorește să se distanțeze de retorica ostilă, care a reușit să dezbine electoratul francez. În același timp, pe plan extern, Europa se luptă cu cea mai gravă criză de securitate pe care a întâmpinat-o din 2014 încoace, de când Crimeea a fost anexată de către Rusia.

spatiul schengen

Sursă foto: Comisia Europeană

 

Fără conducerea cancelarului german Angela Merkel, care să ghideze discursul și negocierile alianței vestice cu Rusia, președintele Macron a început să se afirme tot mai mult pe plan european, având ambiții de a o succede pe Merkel, drept liderul „de facto” al Europei. Săptămâna aceasta, Macron s-a întâlnit cu președintele Vladimir Putin, prima vizită între liderul rus și reprezentantul vreunui stat UE de la începutul crizei.

Cu un discurs tot mai vocal în ceea ce privește o mai mare autonomie și suveranitate a Europei din punct de vedere al securității, președintele francez continuă demersul diplomatic, politic și dogmatic, de a-și asuma o influență mai mare privind creionarea unui nou ordin de securitate europeană.

Ambițiile de lider european ale lui Macron sunt dublate și de faptul că în prima parte a acestui an, Franța deține președenția Consiliului UE, până în luna iunie.

Așadar, un așa-zis „Consiliu Schengen” ar presupune o mai mare securizare și supraveghere a spațiului.

Astfel, în caz de crize sau de amenințări, discuțiile și deciziile care ar fi luate în cadrul acestui consiliu ar putea ajuta la o mai bună coordonare și comunicare între state, pentru a acționa și a lua măsurile adecvate, în funcție de fiecare context în parte.

În același timp, Franța a mai propus și un mecanism de răspuns și coordonare europeană, în caz de urgențe sau de crize. Acest mecanism ar putea fi declanșat, când granițele externe ele blocului european sunt în pericol – un asemenea demers, însă, ar modifica în mod semnificativ politicile de azil și de intrare în UE cu privire la migranți sau la alte persoane vulnerabile.

O astfel de întărire a managementului politic al spațiului Schengen se aseamănă cu mecanismele de funcționare ale zonei Euro, unde asemenea întâlniri de consiliu au abilitatea de a direcționa și influența politicile și deciziile economice în ceea ce privește zona euro.
În cadrul întâlnirii, președintele Macron a adăugat că formarea unui Consiliu Schengen ar putea deveni fața unui bloc european mai puternic și mai sigur, iar prin aceste noi mecanimse, Europa și-ar putea apăra mai bine granițele, interesele și destinul.

O asemenea propunere ar avea nevoie de susținerea și votul tuturor celor 27 de state membre din cadrul UE, iar o primă întâlnire a acestui consiliu ar putea avea loc chiar luna viitoare, în dată de 3 martie, conform declarației președintelui francez.

macron

Sursă foto: Getty Images

 

Intențiile președintelui Macron de a introduce și o componentă armată la această regândire a misiunii spațiului Schengen au început să apară încă de la sfârșitul anului trecut. În luna noiembrie, liderul francez a anunțat că va spori prezența militară și securitatea din jurul granițelor franceze, pentru a arăta susținere demersului de a securiza spațiul Schengen și, odată cu el,  granițele blocului european.

O regândire a organizației și o intensificare a efortului de securizare comună ar presupune o dimensiune externă,în afara granițelor, cât și internă, înăuntrul spațiului Schengen. Măsuri de supraveghere sunt necesare nu numai în domeniul economic și cu privire la valuta euro, dar și în sfera de politică externă și securitate, a mai adăugat liderul francez. Anunțul președintelui Macron din noiembrie, a venit și în urma unor atacuri teroriste, care au avut loc în Franța în octombrie, și în Austria, în pofida restricțiilor impuse de pandemie.

 

Sursă foto: Reuters

#Ultimele buletine de știri

#Te-ar mai putea interesa și