O analiză scrisă de Jonathan Marcus și publicată pe BBC News.
Tradusă integral de True Story Project.

Este de înțeles de ce pandemia Covid-19 a scos multe alte povești internaționale de pe agenda de știri.

Aceasta este globală, mortală și multi fațetată, ridicând tot felul de întrebări importante, nu doar despre modul în care reacționăm la criza inițială, ci despre modul în care ne organizăm societățile și modul în care ne desfășurăm activitățile.

Unele probleme internaționale majore au fost ignorate de la izbucnirea crizei și acum s-ar putea să fie prea târziu pentru a le rezolva. Altele au devenit mult mai dificil de urmărit. Iar unele guverne încearcă să utilizeze distragerea oferită de pandemie pentru a-și urmări ambițiile de lungă durată.

Iată cinci probleme pe care ar trebui să le urmărim cu atenție în săptămânile și lunile următoare.

1. O cursă înarmare nucleară reînnoită?

Noul Tratat Strategic de Reducere a Armelor, sau New Start, care limitează arsenalele nucleare cu rază lungă de acțiune, cu care SUA și Rusia se tot amenință reciproc, expiră la începutul lunii februarie a anului viitor. Timpul este tot mai puțin dacă se dorește reînnoirea. Acesta este ultimul dintre marile acorduri de control al armelor moștenite din perioada Războiului Rece care încă mai există.

Fără acesta, există temeri reale că absența constrângerilor și lipsa de transparență ar putea duce la o nouă cursă a înarmării nucleare. Faptul că arme ezoterice precum rachetele hipersonice uimitor de rapide sunt dezvoltate, conferă acestei amenințări un pericol suplimentar.

Rusia pare dispusă să reînnoiască acordul, ceea ce ar fi simplu din punct de vedere procedural. Administrația Trump pare totuși hotărâtă să renunțe la tratatul New Start, dacă acesta nu se poate extinde să cuprindă și China. Nu există absolut niciun interes pentru Beijing să adere la acest tratat. Iar acum este prea târziu pentru a redacta un nou document cuprinzător.

Așadar, dacă nu va exista o schimbare târzie de atitudine din partea Washingtonului, sau o nouă administrație americană, tratatul New Start va deveni istorie.

2. Tensiuni crescute cu Iran

Conflictul legat de retragerea SUA din acordul JCPOA care urmărește să limiteze activitățile nucleare ale Iranului este pe cale să se înrăutățească considerabil.

În prezent, există un amplu embargou al Națiunilor Unite care împiedică țările să vândă diverse tipuri de armament avansat către Teheran. Însă, în baza rezoluției ONU care sprijinea acordul nuclear, acest embargo asupra armelor va expira anul acesta pe 18 octombrie. Președintele Iranului, Hassan Rouhani, a avertizat deja că vor exista „consecințe grave dacă SUA reușește în încercarea sa de a reînnoi embargoul.

Cu toate acestea, sunt puține șanse ca Rusia să accepte o extindere a embargoului asupra înarmării. În acest caz, domnul Trump va dori ca europenii să invoce un mecanism în acordul nuclear care restabilește sancțiuni economice mult mai răspândite împotriva Iranului (chiar acele sancțiuni care au fost ridicate în mare măsură în urma semnării acordului).

Jocul domnului Trump este cel puțin extraordinar. SUA au ieșit din acordul JCPOA și de atunci au căutat să intensifice presiunea asupra Teheranului. Iranul a încălcat multe dintre condițiile acordului, dar nu neapărat în moduri ireversibile.

Acum administrația americană pare să spună că Iranul ar trebui să respecte acordul pe care SUA l-a abandonat, altfel se vor confrunta cu sancțiuni reînnoite. Este un efort al Administrației Trump, după cum a menționat un fost funcționar din epoca Obama, de a ieși câștigătoare din oricare situație.

Relațiile dintre SUA și Iran se vor agrava, iar tensiunile existente între SUA și aliații săi europeni principali vor fi exacerbate. Și nu este ca și cum embargoul asupra armelor ar fi schimbat în mod semnificativ comportamentul regional al Iranului și nici capacitatea sa de a-și înarma aliații

3. Oferta Israelului de anexare a Cisiordaniei?

Campania electorală de lungă durată a Israelului s-a încheiat cu primul-ministru, Benjamin Netanyahu, păstrându-și funcția, cel puțin pentru o perioadă, după un acord de împărțire a puterii cu unul dintre principalele partide de opoziție.

În ciuda proceselor legale în desfășurare împotriva sa – sau poate partial chiar din cauza lor – domnul Netanyahu propune o agendă naționalistă controversată care include dorința de a anexa zonele din Cisiordania ocupate de Israel, transformându-le efectiv într-o parte permanentă a Israelului.

Probabil această anexare ar încheia o dată pentru totdeauna orice șansă a unei „soluții cu două state” – în ciuda prevederilor pentru aceasta în planul de pace al lui Donald Trump – care a fost speranța multora ce doresc să vadă o pace durabilă între Israel și Palestina.

Palestinienii deja aruncă acuze, iar mai multe guverne din Europa și din alte părți cer precauție, în unele cazuri vorbind despre sancțiuni potențiale dacă această anexare merge înainte. Ca întotdeauna, poziția administrației Trump va fi crucială. Va da efectiv undă verde pentru Israel sau va sfătui pentru precauție?

Se pare că domnul Netanyahu a fost încurajat de deciziile președintelui Trump de a sprijini anexarea de către Israel a zonei ocupate numită Syrian Golan Heights și de a muta ambasada SUA la Ierusalim. Poziția actuală a SUA este ambiguă, ce sugerează că va condiționa sprijinul său pentru anexarea zonelor ocupate din Cisiordania de acceptarea Israelului pentru crearea unui stat palestinian.

Unii analiști consideră că folosind problema anexării pentru a mobiliza sprijinul naționalist în perioada electorală, domnul Netanyahu poate găsi o cale de întoarcere dacă lucrurile nu funcționează așa cum și-a propus. Poate americanii vor ajuta, din moment ce nu există nicio șansă ca naționaliștii israelieni să accepte vreodată existența unui stat palestinian. Urmează o perioadă plină de tensiuni.

4. Brexit: Nu s-a terminat

Brexit este un termen pe care mulți dintre noi aproape că l-am uitat.

Dar ceasul ticăie: perioada de tranziție de la ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană se încheie pe 31 decembrie. Discuțiile cu privire la termenii relației lor viitoare au început într-un mod tentativ, dar nu există niciun indiciu că guvernul premierului Boris Johnson are în vedere vreo întârziere sau extindere a fazei de tranziție.

Cu toate acestea, pandemia a schimbat întregul context al Brexit-ului, nu în ultimul rând prin precipitarea unei crize economice în Marea Britanie care ar putea dura ani de zile. Puțini pari dornici să reînvie vechea dezbatere. Timpul este oricum scurt.

Deși răspunsul inițial al UE la criza Covid-19 nu a prezentat uniunea ​​într-o lumină deosebit de favorabilă, progresul ulterior a schimbat percepția aceasta. Criza nu s-a terminat și nu va dispărea prea curând. Iar răspunsul Marii Britanii la aceasta nu a fost nici el un exemplu de bune practici.

Plecarea Marii Britanii din UE va pune ambele părți în dificultate. Poate că va produce o abordare mai consensuală pentru a ghida relația lor viitoare. Dar un Regat Unit afectat de recesiune economică și care își croiește drum într-o lume mult mai puțin ospitalieră, cu decizii economice și diplomatice-cheie – cât de aproape să fie pentru americani? Cât de mult să îi reziste Chinei? – va fi mult mai greu de stabilizat pe termen lung.

5. Schimbările climatice: problema cea mai gravă

Răspunsul global la pandemie este, într-un sens, un teren de testare a capacității comunității internaționale de a face față celei mai mari și complexe provocări internaționale a tuturor – schimbările climatice.

În ceea ce privește cooperarea, experiența Covid-19 produce până în prezent un raport foarte mixt. Iar tensiunile care probabil vor persista în lumea post-pandemică vor complica foarte mult lucrurile.

Recuperarea „procesului” de controlare a schimbărilor climatice este un aspect – întâlnirile cruciale, cum ar fi Conferința Cop 26 a ONU care trebuia să aibă loc la Glasgow în noiembrie, au fost amânate pentru anul viitor.

Dar întrebarea care rămâne este cum se va schimba mentalitatea internațională? Va exista un sentiment reînnoit de urgență și scop comun? Și cât de mult va permite noua ordine globală să progreseze rapid pe această problemă extrem de complexă?

Sursă foto: Elisa Videra / iStock

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here