Lumea post-coronavirus este puțin probabilă să fie un mediu ospitalier pentru liberalism. Preocupările liberale tradiționale – protejarea vieții private, limitarea puterii statului și grija pentru drepturile persoanelor – par că vor fi date la o parte ca luxuri inutile, deoarece națiunile se luptă pentru restabilirea sănătății economice și fizice. Pandemia a forțat deja oamenii să tolereze încălcări masive ale libertăților de bază, precum dreptul la muncă și de asociere liberă. Restabilirea completă a acestor drepturi poate dura ani. Între timp, noile forme de supraveghere permit guvernelor să urmărească și să controleze mișcările cetățenilor lor. Măsurile introduse în numele controlului bolii se pot dovedi prea „utile” pentru a fi retrase după pandemie. Dezastrul economic provocat de Covid-19 a provocat, de asemenea, o extindere uriașă a statului care nu va fi inversată rapid. (Financial Times)

Noile focare Covid-19 din Coreea de Sud, Germania și China au evidențiat provocarea cu care guvernele se confruntă încercând să slăbească restricțiile sociale, în condițiile în care milioane de europeni se pregătesc pentru redeschiderea tentativă a economiilor lor. Franța, Spania, Danemarca, Norvegia și Marea Britanie vor ridica măsurile introduse pentru a conține răspândirea virusului mortal, deoarece liderii din toată regiunea încearcă să limiteze daunele economice care se agravează. (Financial Times)

De la Rusia, Iran și Balcani la cicluri primare prezidențiale în 16 state americane, alegerile din întreaga lume au fost amânate din cauza restricțiilor împotriva coronavirus. Dar blocajele sunt încet-încet ridicate, iar în multe țări lupta politică a început cu privire la modul în care și când se vor redeschide secțiile de votare. De la sfârșitul lunii februarie, peste 50 de țări au amânat datele pentru alegerile naționale, regionale sau locale. Buletinele de vot amânate includ votul parlamentar al Iranului din runda a doua din 17 aprilie, alegerile legislative din 12 aprilie în Macedonia de Nord și alegerile generale ale Serbiei din 26 aprilie. (Radio Free Europe)

Preşedintele american, Donald Trump, a exclus luni să renegocieze acordul comercial încheiat cu China, îndemnând Beijingul să îşi respecte angajamentele. Întrebat despre această posibilitate, liderul administraţiei de la Washington a răspuns: “Am auzit şi eu asta”, chinezii “ar dori să redeschidă discuţiile comerciale pentru a avea un acord mai favorabil intereselor lor”. “Nu, nu sunt interesat”, “deloc”, să vedem mai întâi dacă respectă ce au semnat”, a adăugat el într-o conferinţă de presă la Casa Albă. (Agerpres)

Statele Unite vor acuza public China că încearcă să pirateze cercetările americane privind un vaccin contra coronavirusului pentru a sustrage informaţii utile, au raportat luni mai multe jurnale americane. Poliţia federală americană (FBI) şi Departamentul pentru Securitate Internă vor publica “în următoarele zile” o alertă oficială atrăgând atenţia asupra unor presupuse tentative pentru a obţine “în mod ilegal elemente preţioase acoperite de proprietatea intelectuală şi date de sănătate publică spre vaccinuri, tratamente şi teste de depistare”, potrivit New York Times şi Wall Street Journal. (Agerpres)

Presa cehă l-a identificat pe bărbatul despre care s-a spus că este un diplomat rus sub acoperire, care a intrat în țară în urmă cu aproape două luni cu o valiză conținând ricin ca parte a unui presupus complot pentru a otrăvi trei oficiali din Praga. Acești oficiali au întreprins acțiuni care au mâniat Kremlinul. Într-un reportaj difuzat pe 10 mai, postul TV public a citat surse de securitate, spunând că Andrei Konchakov a zburat pe Aeroportul Vaclav Havel din Praga în urmă cu două luni cu toxina și a fost condus către complexul ambasadei ruse din capitala cehă. Konchakov, în vârstă de 34 de ani, a respins acuzațiile în comentarii adresate site-ului de știri, spunând că valiza conținea „dezinfectant și bomboane”. (Radio Free Europe)

Sursă foto: Politico

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here