NewsDigest: Teoriile conspirației despre COVID-19 – de ce credem în ele și cu ce efecte?

• 
• 
• 
• 

Teoriile conspirației despre COVID-19: de ce credem în ele și cu ce efecte? Pe toată perioada pandemiei, teoriile conspirației despre COVID-19 au circulat în spațiul public și în special în ecosistemul media digital. Aceste valuri de teorii conspiraționiste au câteva trăsături spectaculoase: 1. Manifestă similaritate la nivel global și adaptabilitate la nivel local În România, narațiunile conspiraționiste au urmat același tipar ca în alte părți ale Globului și au oglindit îndeaproape evoluția crizei COVID-19. Au circulat conspirații privind originile virusului (creat în laborator), existența sau inexistența acestuia (raportări exagerate, decese atribuite în mod fals virusului), interesele din spate (Bill Gates, oculta mondială, companii farmaceutice), cauzele virusului (5G), măsurile de gestionare a crizei (pretext pentru dictatură, controlul populației). Alte teorii conspiraționiste au fost formulate ca reacție la  obligativitatea purtării măștii și măsurării temperaturii, sau au fost dezvoltate în jurul cursei pentru găsirea unui vaccin.  În ciuda similarității remarcabile cu subiectele conspiraționiste din alte țări, în România acestea au fost îmbogățite cu tușe locale, căpătând pe alocuri un caracter religios sau naționalist și actualizând narațiuni toxice care au circulat cu alte ocazii în spațiul public. 2. Au o putere de convingere dincolo de așteptări Un studiu al asociației Eurocomunicare realizat în fazele de început ale pandemiei a relevat puterea teoriilor conspirației. Studiul a măsurat credința în cele mai populare 5 teorii ale conspirației de la momentul respectiv. Rezultatele, reprezentative la nivel național, au arătat că procentul românilor care credeau că aceste teorii sunt adevărate varia între 20% și 40%, în funcție de enunț. În mod neașteptat, portretul-robot al unei persoane care crede în teoriile conspiraționiste are mai mică legătură cu nivelul de educație și mai mare legătură cu factori contextuali și de personalitate. Oamenii cred în teoriile conspirației despre COVID-19 din nevoia de a înțelege impactul bolii, din nevoia de sens și control, pentru a reduce anxietatea și ca răspuns la gradul ridicat de incertitudine al situației. În plus, persoanele narcisiste (cărora le place să creadă că au acces la informații secrete) și cele care nu au încredere în alți oameni sunt mai vulnerabile în fața acestor teorii.   3. Au efecte semnificative asupra gestionării eficiente a crizei COVID-19 În general, credința în teoriile conspirației afectează negativ încrederea în instituții, în ecosistemul de știri și în sursele de informații oficiale.  În România, același studiu Eurocomunicare menționat anterior relevă că pe măsură ce credința în teoriile conspirației crește, încrederea în persoanele și instituțiile implicate în gestionarea crizei COVID-19 scade. Acest mecanism ar putea explica reticența anumitor segmente ale populației de a respecta măsurile de prevenție și limitare a infectării impuse de autorități.   Citește mai mult: ec.europa.eu –  Identifying COVID-19 conspiracy theories devex.com – Interactive- What COVID-19 conspiracy theories mean for vaccine delivery  romania.europalibera.org – Șase luni de COVID-19 – un munte de minciuni, conspirații și manipulare:

Campaniile Rusiei de dezinformare cu privire la cazul Navalny și la protestele din Minsk Serviciul European de Acțiune Externă (EEAS) a monitorizat mai multe campanii de dezinformare din partea Rusiei, cu privire la otrăvirea opozantului rus, Alexey Navalny, și la  protestele din Belarus. Mesajele erau distribuite pe platforme precum Telegram și în cadrul agențiilor media de stat, RT și Sputnik. Narațiunile promovate:Cele mai multe narațiuni susțineau că Uniunea Europeană și SUA se află în spatele protestelor din Minsk și că acestea le oferă suport financiar participanților la proteste.Alte narațiuni legau otrăvirea lui Navalny de intențiile unor state vestice de a opri lucrările la gazoductul Nord Stream 2 care va pompa gaze din Rusia către Germania. Printre titlurile articolelor RT sau Sputnik: „Acuzațiile de otrăvire a lui Navalny reprezintă eforturile Vestului împotriva Rusiei” „Țările din Vest se folosesc de cazul Navalny pentru a opri lucrările la conducta Nord Stream 2 și a-i face rău lui Putin”, „Otrăvirea lui Navalny: campanie de dezinformare masivă împotriva Rusiei”.O cercetare realizată de EuvsDisinfo arată că articolele RT Deutsch ocupă a doua poziție în topul celor mai distribuite știri de pe social media.Criteriile după care au fost analizate campaniile de dezinformare au inclus nu doar analiza conținutului promovat, dar și modul în care acesta a fost distribuit (intenționat, coordonat sau într-un mod manipulator). Citește mai mult: dw.com – Navalnîi, Belarus și frica de propriul curaj forbes.com – Russia Accuses U.S. Of Plotting Coup In Belarus

ONU: ”Casa noastră comună este în dezordine”, afirmă Emmanuel Macron.

• La cea de a 75-a sa aniversare, Organizaţia Naţiunilor Unite, ”casa noastră comună, este în dezordine, după imaginea lumii noastre”, a declarat luni preşedintele francez Emmanuel Macron, subliniind că în cadrul acestei instituţii “trebuie acţionat” în contextul pandemiei. “Fundaţiile sale se erodează, zidurile sale crapă chiar sub loviturile violente ale celor care au construit-o”, a spus şeful statului francez, fără a da nume de ţări, dar vizând în mod transparent SUA, care s-au detaşat de trei ani de ONU şi de mai multe dintre agenţiile sale. (Agerpres)

COVID-19 oferă resurse noi pentru dezinformarea rusă anti-UE.

• Dezinformarea rusă în Balcanii de Vest și țările „Parteneriatului estic” a luat „o nouă întorsătură” odată cu apariția pandemiei COVID-19, prezentând Uniunea Europeană ca fiind copleșită și incapabilă să-și susțină vecinii, a declarat expertul român Nicolae Tibrigan pentru BIRN într-o interviu. (Balkan Insight)

Miniștrii UE doresc să impună sancțiuni în Belarus după discuțiile cu Tihanovskaia.

• Mai mulți miniștri de externe ai UE și-au exprimat sprijinul pentru adoptarea de sancțiuni împotriva Belarusului după o întâlnire cu liderul opoziției, Svetlana Tikhanovskaya. Ministrul lituanian de externe Linas Linkevicius și-a îndemnat colegii să ia acțiuni concrete și să nu lase măsurile punitive la urmă. (DPA International)

Sancţiunile împotriva Belarus nu trebuie să fie legate de cele care ar putea viza Turcia, consideră Franţa.

• Secretarul de stat francez pentru afaceri europene, Clement Beaune, a pledat luni pentru ca sancţiunile împotriva Belarusului să nu fie legate de cele care ar putea eventual viza Turcia. Această legătură este făcută de Cipru, care a împiedicat luni adoptarea de către cei 27 de miniştri de externe ai UE a sancţiunilor împotriva regimului autoritar al lui Aleksandr Lukaşenko. (Agerpres)

Turcia: Ankara denunţă sancţiunile UE în dosarul libian care vizează şi o companie turcă.

• Turcia a apreciat luni drept “extrem de regretabilă” decizia Uniunii Europene de a sancţiona o companie turcă pentru încălcarea embargoului asupra vânzărilor de arme impus Libiei de ONU. “Într-un moment în care se fac eforturi pentru reducerea tensiunilor în Mediterana de est, luarea unei astfel de decizii greşite este extrem de regretabilă”, a declarat ministerul turc de externe într-un comunicat. Acesta susţine că decizia nu are “nicio valoare” pentru Ankara. (Agerpres)

Business & Tehnologie

Airbus aduce viitorul industriei aviației și dezvăluie planurile pentru 2 avioane cu 0 emisii pe bază de hidrogen.În același timp un nou unicorn start-up își anunță existența, aplicația de jocuri pe mobil Playco, evaluată la peste 1 miliard de dolari.

Airbus anunță planurile pentru avioane 0 poluante alimentate cu hidrogen.

• Inițiativa „ZEROe” include conceptul pentru două avioane cu aspect convențional: un motor cu turboventilatoare capabil să transporte 120-200 de persoane peste 3.700 km (2.000 mile marine) și un turbopropulsor capabil să transporte până la 100 de persoane pentru 1.000 nm.Primele modele demonstrative sunt anunțate pentru 2021.(Reuters)

Un nou unicorn în lumea start-up-urilor, aplicația de jocuri Playco.

• Playco este un nou startup de jocuri pentrul mobil creat de Michael Carter și Justin Waldron, precum și de producătorii de jocuri Takeshi Otsuka și Teddy Cross. Deși compania cu sediul la Tokyo își anunță existența astăzi, este deja un unicorn – strângând 100 de milioane de dolari în finanțare din seria A, cu o evaluare totală de peste 1 miliard de dolari.(Techcrunch)

Economia în timp de pandemie

Norvegia își propune diversificarea portofoliului de investiții național.Propunerea aflată încă în parlament este  de a vinde o parte dintre acțiunile europene. Măsura are ca scop creșterea investițiilor în SUA de la 41,6% la 48%. Pe de altă parte, Rusia investește pentru prima dată din 2014 mai mult în economie decât în armată, măsură forțată de situația pandemică. În același timp, firma de cercetare IHS Markit a înregistrat o recuperare a comerțului global, exporturile crescând în 34 de țări în august comparativ cu 4 în iunie.

Norvegia propune schimbarea ponderii investițiilor sale dinspre Europa către SUA.

• Dacă ar fi adoptate de parlamentul norvegian, schimbările ar însemna reducerea expunerii fondului la acțiunile din Europa de la 33% la 26,5% și creșterea expunerii în America de Nord de la 41,6% la 48%. Fondul de petrol norvegian  este cel mai mare investitor unic din lume, care deține în medie 2,5% din fiecare companie listată în Europa și 1,5% din fiecare acțiune globală.(Financial Times)

Comerțul global își revine mai rapid decât se anticipa, pericolul pandemiei persistă.

• Comerțul rămâne sub nivelurile pre-pandemice. Cu toate acestea, a recuperat aproximativ jumătate din pierderile istorice ale acestui an până în iunie, conform calculelor efectuate de Institutul Kiel pentru Economie Mondială, un think tank german.Exportul a crescut în 14 din cele 38 de economii măsurate de firma de cercetare IHS Markit în august, comparativ cu doar 4 în iunie. (Wall Street Journal)

Rusia va investi pentru prima dată din 2014 mai mult în economie vs armată.

• Cheltuielile cu apărarea vor fi reduse cu 5%, scăzându-le sub nivelul cheltuielilor pentru industriile susținute de stat. Măsurile sociale vor crește cu aproape 10% pentru a reprezenta mai mult de un sfert din întregul buget.(Financial Times)

Ce înseamnă schimbarea unui judecător la Curtea Supremă a SUA?

Moartea judecătoarei Ruth Bader Ginsburg, o emblemă pentru lupta progresistă în Statele Unite și nu numai, înseamnă că locul acesteia este liber, iar o propunere consevatoare din partea lui Trump ar trece de Senat întrucât Republicanii dețin majoritatea. Astfel, toate cazurile și legile ce ar ajunge la Curtea Supremă ar fi decise de o majoritate conservatoare. Ce înseamnă asta concret? Ei bine, de exemplu, în iunie Curtea a invalidat o lege din  statul Louisiana ce ar fi închis aproape toate clinicile de avorturi. Acesta este doar un singur caz ce ar fi arătat cu totul altfel într-o lume in care Curtea Supremă este majoritar conservatoare. Decizia de a o înlocui pe Ruth Bader Ginsburg ar putea afecta negativ viețile tuturor americanilor, fie ei democrați sau republicani, liberali sau conservatori.

Donald Trump anunță propunerea pentru Curtea Supremă până la finalul săptămânii.

• Decesul judecătoarei Ginsburg, în vârstă de 87 de ani, oferă republicanilor șansa de a întări la 6-3 majoritatea conservatoare de la Curtea Supremă, dar într-o perioadă în care societatea este profund divizată înainte de alegerile prezidențiale din 3 noiembrie. Donald Trump a arătat că nominalizarea sa va fi o femeie și a cerut să fie confirmată până la alegerile din 3 noiembrie. Orice propunere a președintelui Trump trebuie să fie aprobată de o a majoritate simplă a Senatului unde republicanii au o majoritate de 53-47. Duminică, Joe Biden le-a cerut senatorilor să aștepte până la alegerile din noiembrie înainte de a vota un nou judecător. (Radio Europa Liberă)

Miza scandalului care întoarce pe dos suflarea progresistă.

• Înlocuirea unei defuncte judecătoare liberale a Curții Supreme americane a întors pe dos nu doar SUA, ci și suflarea progresistă globală. Chestiunea comportă aspecte morale, juridice și politice. Morale, pentru că nu e clar în ce măsură e etic ca, în final de mandat, un președinte și un Senat să mai numească și să aprobe un judecător pe viață, cum sunt cei nouă membri ai Curții Supreme. juridic, pentru că înlocuirea unui judecător e de natură să modifice întreaga jurisprudență americană. Și e politică, fiindcă, o dată cu realcătuirea grupului arbitrilor supremi ai puterii judecătorești se schimbă eventual și accentul și orientarea conservatoare sau liberală a sentințelor adoptate de judecătorii Curții prin vot. Nu trebuie uitat, în context, că aproape orice măsură de importanță adoptată de puterea politică de peste ocean sfârșește prin a fi examinată, confirmată ori invalidată de Curtea Supremă a Statelor Unite. (Deutsche Welle)

Alte știri

Ce este „Comisia pentru educație patriotică” dorită de Trump și de ce democrații o compară cu Hitlerjugend.

• Președintele Donald Trump a declarat zilele trecute că va forma o comisie națională pentru promovarea „educației patriotice” și a anunțat crearea unei program financiar de sprijin pentru dezvoltarea unui „curriculum pro-american,” susținând că școlile din Statele Unite îndoctrinează copiii cu o agendă de stânga ostilă părinților fondatori ai națiunii și descriind eforturile de educare a elevilor despre rasism și sclavie ca o insultă la principiile pe care s-a format țara. Analiștii sustin că mișcarea este în mare măsură politică și vine ca o reacție la eforturile din ce în ce mai agresive al unor intelectuali si profesori liberali pentru ca școlile să predea o istorie a Statelor Unite care recunoaște mai bine sclavia și rasismul sistemic din societatea americană. (G4 Media)

OMS: 2 miliarde de doze de vaccin, până la sfârşitul lui 2021.

• Directorul organizației a subliniat din nou că ținta este ca majoritatea oamenilor din toate ţările să fie vaccinaţi, nu toţi oamenii din doar câteva ţări. Declarații vin în contextul în care mai multe ţări din Europa se luptă deja cu un nou val de infectări cu coronavirus. Organizația Mondială a Sănătății anunța la finalul săptămânii trecute că peste 170 de țări s-au alăturat planului său global de distribuire a vaccinurilor în mod echitabil în întreaga lume. (Radio Europa Liberă)

După alegerile prevăzute în 2023 Italia va reduce cu o treime numărul parlamentarilor.

• Italienii au ieșit la vot și au decis în proporție de aproximativ 70% reducerea semnificativă a numărului de parlamentari, modificare ce va fi pusă în practică din viitoarea legislatură. Dacă nu vor fi alegeri anticipate, Parlamentul de la Roma va avea mai puțini membri din primăvara anului 2023, când este fixat următorul scrutin electoral. Chiar și pe timp de pandemie aproape 54% din alegătorii italieni s-au prezentat la urne pentru a-și exprima opțiunea în legătură cu Referendumul privind reducerea numărului de parlamentari. Așadar numărul deputaților se va reduce de la 630 la 400, iar cel al senatorilor de la 315 la 200. (Radio France Internationale)

Sursă foto: Chicago Tribune