Sursă foto: Anti Fake
Spune-mi de unde te informezi despre COVID-19, ca să îți spun în ce tabără ești
În timpul pandemiei COVID-19, consumul de știri și interacțiunile pe platformele digitale au crescut semnificativ în intensitate, comparativ cu perioadele anterioare.

Problema apare atunci când conversația publică despre COVID-19 devine puternic polarizată. Un studiu publicat de Medium pe baza datelor furnizate de platforma de monitorizare social media CrowdTangle arată că utilizatorii din SUA se coagulează în grupuri partizane, în funcție de opiniile pro- sau anti- știință. Mai mult decât atât, aceste grupuri reflectă preferințe diferite de consum media și orientări ideologice distincte.

Mai exact, asistăm la formarea a două grupuri:
1. Comunitățile social media cu ideologie liberală și cu poziții pro-știință, care preferă să distribuie și să dezbată știri publicate de surse din mass media tradiționale, indiferent dacă aceste surse au o orientare politică de stânga sau de dreapta.
2. Adepții negaționismului științific, anti-vacciniștii și conspiraționiștii preferă sursele alternative: canale de YouTube, website-uri anti-vacciniste și anti-avort, precum și canale media de propaganda rusă. Se creionează astfel condițiile perfecte pentru un paradis al dezinformării, în care concepțiile greșite sunt consolidate prin consens la nivelul grupului și prin distribuirea obsesivă a diverselor dezinformări produse de sursele alternative menționate.
Ecosistemul media din România, sub semnul unei dualități similare
În România, putem observa aceeași dualitate între sistemul media traditional, format din sursele consacrate de știri (canele TV de știri, împreună cu site-urile aferente, radio și presă online) și cele alternative, care alimentează permanent credințele false ale adepților teoriilor conspirației, anti-vacciniștilor și negaționiștilor de toate tipurile.

De exemplu, o rețea de 15 site-uri de dezinformare privind pandemia COVID-19 (ex. stiridemoment.ro, breackingnews.xyz, romania-veche.ro, justitiarul.ro, bpnews.ro) a fost închisă pe perioada stării de urgență, la inițiativa ANCOM, doar pentru a se redeschide cu un nume asemănător, numărul cititorilor crescând de cel puțin cinci ori pentru fiecare. Pentru publicul acestor site-uri, acțiunile de combatere a știrilor false sunt percepute ca o dovadă că presupusele adevăruri „alternative” deranjează sistemul.

Alte site-uri care au găzduit în mod repetat dezinformări sunt cyd.ro, extranews.ro, adevaruldeazi.ro, matinalromania.ro, news-zone.ro, newsromania.eu, puterearomanilor.ro, romaniamatinal.ro, stirifiltrate.ro și stirisinoutati.ro. Majoritatea site-urilor au creat și pagini de Facebook, extinzând-și astfel audiența și facilitând distribuirea de știri false în comunitățile de pe rețelele sociale. În general, discursul abordat este unul naționalist, conspiraționist, anti-vaccinist și contestatar cu privire măsurile de gestionare a crizei COVID-19.

Citește mai mult:
Business Insider – BREMMER: Globalism lifted me out of poverty — but now, it’s clear why everyone is so angry 
The Atlantic – The Dark Psychology of Social Networks
Zuckerberg: Facebook nu va elimina postările anti-vaccinare
Mark Zuckerberg, directorul general al Facebook, a declarat într-un interviu pentru Axios că nu este pregătit să acționeze împotriva conținutului anti-vaccinare în aceeași măsură în care a acționat împotriva dezinformării despre coronavirus.
 „Dacă cineva publică un mesaj pe Facebook despre un vaccin pe care îl consideră periculos sau de care este îngrijorat, din perspectiva mea, este dificil să spui că ar trebui să interzici exprimarea în astfel de cazuri”, a declarat Mark Zuckerberg.Experții Axios consideră că dezinformarea despre vaccinare s-a răspândit rapid pe platformele marilor companii tehnologice, fapt care ar fi contribuit la izbucnirea unor noi focare de rujeolă, în țări în care boala a fost deja eradicată.România nu face excepție când vine vorba de conținut anti-vaccin promovat pe rețelele sociale. Zeci de grupuri, pagini, comunități și persoane publice active cu zeci de mii de urmăritori promovează zilnic mesaje împotriva vaccinării, fie că e vorba de vaccinarea copiilor sau de un potențial vaccin împotriva COVID-19.Cei mai mulți dintre cei care se declară împotriva vaccinării susțin că vaccinurile ar fi toxice sau că ar putea duce la apariția unor boli, fie că acestea au scopul de eradica, controla și monitoriza populația umană, de a implanta microcipuri sau de a crea genetic „noul om”.Rezultate
Datele OMS indică un declin al ratelor de vaccinare în țările Europei de est și sud-est și izbucnirea unor focare de rujeolă, în țări ca Ucraina, Georgia, Serbia, România sau Moldova.  Cercetările arată că țările din estul Europei au fost ținta unor ample campanii de dezinformare anti-vaccin, provenite din Rusia, care au putut să contribuie la subminarea încrederii în vaccinare și în medici. În România, „epidemia uitată” de rujeolă a înregistrat peste 20.000 de cazuri și 64 de decese în ultimii patru ani. Decese care puteau fi evitate.

Citește mai mult:
The Guardian – ‘It’s psychologically easier’: how anti-vaxxers capitalised on coronavirus fears to spread misinformation
Science Daily – Vaccine misinformation and social media 

Securitate și relații internaționale

Sursă foto: EPA

Kremlinul anunţă că Rusia va retrage trupele de rezervă de la frontiera cu Belarus.

  • Preşedintele rus Vladimir Putin şi liderul belarus Aleksandr Lukaşenko au convenit că Moscova poate retrage de la frontiera cu Belarus trupele ruse care ar fi trebuit să servească drept forţă de poliţie de rezervă în cazul în care protestele ar fi devenit violente. Cei doi lideri s-au întâlnit în staţiunea rusă Soci, într-un moment în care Lukaşenko se confruntă cu proteste de amploare în ţară după alegerile prezidenţiale de la 9 august, despre care opoziţia susţine că au fost fraudate. (Agerpres)

Brexit: Proiectul de lege controversat al premierului Boris Johnson a fost adoptat în Camera Comunelor.

  • Proiectul de lege al premierului britanic Boris Johnson de a se reveni, cu încălcarea dreptului internaţional, asupra anumitor angajamente asumate în contextul Brexit-ului, a trecut luni un prim obstacol, fiind adoptat în Camera Comunelor, în pofida faptului că o parte a taberei conservatoare s-a opus. Un afront pentru europeni în mijlocul negocierilor comerciale, proiectul de lege, care conţine dispoziţii controversate privind Irlanda de Nord, a fost aprobat cu 340 de voturi pentru şi 263 împotrivă, după o zi de dezbateri aprinse în Camera Comunelor pe tema Brexitului intrat oficial în vigoare pe 31 ianuarie. (Agerpres)

UE: Comisia Europeană devansează prezentarea reformei politicii Uniunii în domeniul migraţiei.

  • Comisia Europeană a devansat pe 23 septembrie prezentarea mult aşteptatului său proiect de reformare a politicii UE în domeniul migraţiei ca urmare a incendiului din tabăra de refugiaţi Moria din Grecia, conform anunţului făcut de preşedinta instituţiei, Ursula von der Leyen. Acest nou pact privind migraţia şi azilul, amânat de mai multe ori, trebuia să fie prezentat pe 30 septembrie. Incendiul care a devastat tabăra de refugiaţi Moria de pe insula elenă Lesbos a adus însă în atenţie urgenţa unei soluţii europene durabile. (Agerpres)

Putin a învățat arta de a-și destabiliza adversarii de la Stasi, poliția secretă a Germaniei de Est.

  • În august, Comitetul de Informații al Senatului a raportat în detaliu cum Rusia a semănat diviziunea în Statele Unite și a încercat să se amestece în alegerile din 2016 în favoarea lui Donald Trump. Imediat, republicanii și democrații s-au contrat dacă campania Trump s-a angajat într-o „conspirație criminală” cu Rusia, sau „coluziune” sau „cooperare” sau a stabilit „legături” – sau dacă, așa cum a susținut Casa Albă, Trump a fost victima unei conspirații liberale masive. La câțiva ani după 2016, interferențele electorale rusești continuă să culeagă dividende pentru Moscova, poziționând americanul împotriva americanului. (The Atlantic)

Economie

Sursă foto: Russian Presidential Press Service via AP

Economia în timp de pandemie

Rusia anunță o mișcare de consolidare a influenței sale în Belarus prin oferirea unui împrumut de 1.2 miliarde de euro.În același timp, economia SUA este în așteptarea aprobării programului de sprijin de peste 1 miliard de dolari, amânat din cauza apropierii alegerilor. Pe de altă parte, Marea Britanie suferă grav din cauza pandemiei, înregistrând aproape 700.000 de locuri de muncă pierdute.

Rusia anunță ca va împrumuta Belarus cu 1.2 miliarde de euro.

  • Rusia va acorda Belarusului un împrumut de 1,5 miliarde de dolari (1,25 miliarde de euro), a anunțat luni Vladimir Putin. Anunțul a fost făcut după ce liderul rus s-a întâlnit cu  Alexander Lukashenko în stațiunea Sochi.(Euronews)

Economiștii avertizează: SUA fără stimulente financiare va avea grav de suferit.

  • În ultimele săptămâni, speranța ca politicienii americani să aprobe un nou acord s-a estompat.Cea mai mare economie din lume este în așteptarea unui pachet de recuperare de peste 1 miliard de dolari pentru somaj și stimulente pentru IMM-uri, dar apropierea alegerilor pune această necesitate în incertitudine.(Financial Times)

UK: Pandemia duce la pierderea a 700.000 de locuri de muncă.

  • Piața forței de muncă din Marea Britanie s-a deteriorat dramatic din iulie, chiar dacă economia s-a redeschis treptat, ducând pierderile totale de locuri de muncă la aproape 700.000 și punând presiune asupra guvernului pentru extinderea programelor de sprijin.(Bloomberg)

Business & Tehnologie

În lumea business-ului platforma de e-commerce indiană CashKaro primește finanțare sud-coreeană în valoare de 10 milioane de dolari.Acest acord subliniază direcția tot mai pronunțată a companiilor indiene de a se orienta economic în afara relațiilor cu Republica Chineză. În același timp, compania de fintech europeană Klarna își pregătește listarea la bursă, obținând o evaluare de 10 miliarde de dolari pe piața de capital.

Platforma de e-commerce indiană CashKaro primește 10 milioane de dolari în investiții sud-coreene.

  • CashKaro, unul dintre principalele site-uri de rambursări și cupoane din India, își va extinde gama de servicii e-commerce după ce a obținut finanțări în valoare de 10 milioane de dolari. Finanțarea a fost condusă de Korea Investment Partners, cu participarea investitorului Kalaari Capital.(Techcrunch)

Platforma suedeză Klarna evaluată la 10 miliarde de dolari.

  • Start-up-ul de fintech Klarna permite plătirea ulterioară achiziționării unui produs printr-un sistem complex de algoritmi care garantează returnarea banilor de către utilizator. Anunțarea listării la bursă a acestuia a adus o evaluarea din partea pieței de capital de peste 10 miliarde de euro care transformă Klarna în cea mai bine evaluată companie fintech din Europa.(Financial Times)

Societate

Sursă foto: Wired

Forme de viață pe Venus.

  • Descoperirea neașteptată a fosfinei, un gaz mirositor emanat de microbii de pe Pământ, în atmosfera planetei Venus ar putea declanșa o revoluție în domeniul astrobiologiei. Descoperirea este curioasă deoarece pe Pământ, fosfina este asociată aproape exclusiv cu organismele vii. Deși planeta Venus este total neospitalieră, având temperaturi ce pot topi plumbul și presiuni enorme, norul unde a fost depistat gazul pare a fi similar, atât din punct de vedere al presiunii atmosferice, cât și al temperaturii, cu condițiile de trai de pe Pământ. În următoarea perioadă urmează ca rezultatele acestei descoperiri să fie analizate de comunitatea științifică. (Scientific American)

Metroul din Drumul Taberei a fost deschis traficului de călători.

  • Magistrala are zece stații și se întinde pe o distanță de 6,87 de kilometri. Termenul inițial pentru finalizarea lucrărilor a fost 2015-2016, dar lucrările au suferit numeroase întârzieri. M5 este prima magistrală de metrou din București construită de la zero după 1989 și este unul dintre cele mai importante proiecte de infrastructură finalizate în ultimii ani. Pe Magistrala 5 vor circula pentru început zece trenuri Bombardier, din flota actuală, după cum au anunțat reprezentanții Metrorex. Acum, la testele dinamice se folosesc atât trenuri Bombardier, cât și trenuri vechi IVA. (Radio Europa Liberă)

Singura certitudine a noului an școlar este incertitudinea.

  • În România, 100.000 de elevi încep anul școlar online. Aproape 300 de cadre didactice, în carantină din cauza coronavirusului, vor ține cursuri online. Este România pregătită să își educe copiii? Ministrul Educației la începutul lunii mai spunea că 250.000 de elevi din trei milioane câți sunt în România nu au acces la tehnologie. „Trebuie să fim pregătiți ca în toamnă să desfășurăm un învățământ online, astfel încât să nu ne aflăm în situația în care suntem astăzi”, promitea, în mai, ministrul Educației Monica Anisie. La sfârșitul lunii august, conform statisticilor oficiale, fiecare a treia școală din România nu avea acces la internet. (Deutsche Welle)

Donald Trump a minimalizat, râzând, rolul schimbărilor climatice în incendiile din California.

  • Printre declarațiile acestuia in vizita sa din California se numără: „Va începe să se răcească, așteaptă și vei vedea” și că nu crede că „știința știe”. Trump a minimalizat rolul schimbărilor climatice provocate de om și, în general, a pus la îndoială veridicitatea fenomenului. De asemenea, el i-a luat în derâdere pe activiștii de mediu, calificându-i ca alarmiști. Președintele republican a dat vina pe o gestionare deficitară a pădurilor și i-a acuzat pe aleșii locali că au neglijat să curețe terenurile în mod corespunzător. (G4 Media)

Raport UNESCO: Creștere puternică a numărului de agresiuni împotriva jurnaliștilor în timpul manifestațiilor pe plan mondial.

  • Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO) a tras luni un semnal de alarmă în ceea ce priveşte o creştere puternică a numărului de agresiuni comise împotriva jurnaliştilor în timpul manifestaţiilor pe plan mondial, mai ales din partea forţelor de ordine. Potrivit UNESCO, care publică luni un raport asupra acestei probleme, există „o tendinţă mai amplă de utilizare ilegală a forţei de către poliţie şi forţele de securitate în timpul ultimilor cinci ani în lume”. Potrivit UNESCO, aceste date sugerează că „s-a trecut de un nou prag îngrijorător, ce dezvăluie o ameninţare importantă şi în creştere la adresa libertăţii mass-media şi a libertăţii de acces la informaţie în toate regiunile lumii”. (G4 Media)

Sursă foto: Brookside Optometric Group

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here