Securitate și relații internaționale

Uniunea Europeană

  • Premierul olandez Mark Rutte a declarat marţi în faţa camerei inferioare a parlamentului că este ‘‘destul de pesimist” cu privire la şansele unui plan de relansare al UE, fiind tot mai deschis la subvenţii. Summit-ul european extraordinar din 17 şi 18 iulie se anunţă tensionat, în special din cauza reticenţelor statelor ”frugale” faţă de planul de relansare, alcătuit din 250 de miliarde de euro proveniţi din împrumuturi şi mai ales din subvenţii în valoare de 500 de miliarde, care nu vor fi rambursate de statele beneficiare. (Agerpres)
  • Scandalul financiar din jurul societăţii germane Wirecard se apropie de Viena, unde dreapta şi extrema dreaptă s-au acuzat luni reciproc de spionaj în favoarea Rusiei şi de legături financiare cu cei doi protagonişti principali ai afacerii, originari din Austria. Totul a pornit din Germania, în siajul insolvenţei din luna iunie a procesatorului de plăţi electronice Wirecard, obligat să admită că o sumă de 1,9 miliarde de euro care lipsea din conturile sale nu există probabil deloc. Un scandal ”fără egal” în lumea financiară, conform Berlinului. (Agerpres)
  • Uniunea Europeană va elimina Serbia și Muntenegru dintr-o listă de țări sigure ce permit cetățenilor respectivelor state să intre în blocul comunitar pentru vizite neesențiale, potrivit mai multor diplomați ai UE. Oficialii au declarat că recentele creșteri ale cazurilor de coronavirus din cele două țări balcanice sunt motivul care se află în spatele deciziei, care este de așteptat să intre în vigoare la sfârșitul acestei săptămâni. (Radio Free Europe)

Conflicte internaționale

  • Azerbaidjan declară că unul dintre generalii săi și alți cinci ofițeri au fost uciși într-o a treia zi de luptă cu forțele armene de la granița celor două țări. De asemenea, un soldat azer a murit, aducând până acum numărul morților azeri la 11. Armenia spune că patru dintre soldații săi – doi dintre ei ofițeri – au fost uciși. Ambele țări au făcut parte din Uniunea Sovietică până la prăbușirea ei în anii 90. (BBC News)
  • Miniștrii de externe ai UE au avertizat luni Turcia cu privire la noi măsuri punitive, dacă Ankara nu elimină „acțiunile unilaterale” în Mediterana de Est și nu numai. „Subliniem faptul că acțiunile unilaterale turcești, în special în Mediterana de Est, care contravin intereselor UE, și produc daune drepturilor suverane ale statelor membre ale UE și dreptului internațional, trebuie să se încheie”, a declarat șeful politicii externe a blocului, Josep Borrell. (Politico)

Economie

Sursă foto: Pexels.com

Economie europeană

Franța adaugă 100 de miliarde de euro în planul de relansare economică, în timp ce Spania speră la ajutor din partea UE pentru a face față previziunilor de somaj care pot ajunge la 25.5% până la sfârșitul anului. În același timp, Ungaria limitează activitatea Airbnb, iar Marea Britanie anunță excluderea Huawei din dezvoltarea propriei rețele 5G.

  • Franța își suplimentează cu 100 de miliarde de euro planul de relansare economică. Emmanuel Macron promite finanțarea substanțială a investițiilor de relansare pe lângă cele 460 de miliarde de euro deja alocate, promitând în același timp ca va continua reformele economice de modernizare a Franței în ultimii 2 ani ai mandatului său.(Financial Times)
  • Până la 25.5% dintre spanioli ar putea rămâne fără un loc de muncă. Guvernul de la Madrid se bazează pe propunerea pachetului UE de recuperare prin intermediul căruia ar putea să-și acopere șomajul tehnic și să finanțeze industriile vulnerabile. Conform previziunilor OCDE, Spania va fi cea mai afectată de șomaj cu un procent de 22% până la sfârșitul anului sau 25.5% în cazul unui nou val de infectări.(Financial Times)
  • Secretarul digital Oliver Dowden anunță în Camera Comunelor excluderea Huawei din infrastructura 5G a țării. Operatorii din UK nu vor mai putea adăuga componente Huawei rețelelor 5G dupa 31 decembrie 2020.Toate echipamentele deja instalate vor fi înlăturate până în 2027.(BBC)
  • Ungaria aprobă legislație de limitare a activității Airbnb. Leguitorii ungari au aprobat marți legislație care oferă posibilitatea municipalităților să impună un număr maxim de zile pe an pe care proprietarii îl pot utiliza pentru a-și închiria apartamentele în regim Airbnb.Decizii similare au fost luate și in Paris,Berlin și Amsterdam în lunile precedente.(Bloomberg)

Evenimente economice internaționale

În timp ce în China se plănuiește prima testare la scară largă a criptomonedei creată de stat, yuanul digital, în SUA băncile au fost obligate să își facă depozite de urgență care le-a impactat consistent profitul trimestrial.Citigroup înregistrează o scădere cu 73% față de 2019.

  • China plănuiește să testeze moneda digitală yuan pe platformele de livrare a alimentelor. Banca centrală chineză planifică testarea propriei monede digitale pe platformele operate de Meituan Dianping, în acest fel accelerând procesul de adoptare în masă a  propriei criptomonede.(Bloomberg)
  • Citigroup înregistrează o scădere a profitului trimestrial de 73%. Una dintre cele mai mari bănci americane, Citigroup, înregistrează scăderea profitului de la 4.8 miliarde de dolari anul trecut la 1.32 miliarde în 2020.Scăderea profitului a fost impactată și de fondul de urgență creat cu rezerve în valoare de 5.6 miliarde de dolari.Scopul acestuia este pregătirea băncilor de scenariul în care companiile și consumatorii n-ar mai putea să-și plăteasca o parte din împrumuturi din cauza pandemiei.(WSJ)

Societate

Sursă foto: Radio Europa Liberă

Menținerea stării de urgență în România

Guvernul și autoritățiile par să fi găsit în sfârșit un numitor comun în prelungirea stării de urgență. Deși de trei zile încoace avem proteste în Piața Victoriei ce caracterizează starea de urgență și carantinarea ca fiind nedemocratice, Guvernul a continuat în a introduce măsuri de prevenire a virusului. Cu toate acestea, s-ar putea ca prelungirea stării să fie prea puțin și prea târziu. Se pare că neavând și măsuri coercitive pe care să poată să le ia autoritățile, populația nu respectă regulile de distanțare, după cum am văzut în ultima perioada, în special pe litoral. Așadar, deși intenția a fost, probabil, una bună, s-ar putea să nu fie destul pentru a limita împrăștierea virusului.

  • Ministrul Sănătății Nelu Tătaru a declarat că va fi prelungită starea de alertă. Acesta a anunțat marți seară, după discuțiile maraton de la Senat, că în viitoarea lege a carantinării, asimptomaticii cu teste pozitive vor fi internați, iar în maximum 48 de ore vor fi evaluați pentru a se se stabili dacă rămân în spital sau intră în izolare la domiciliu, în funcție de evoluția lor. Întrebat de orgazinarea alegerilor locale din Septembrie, Nelu Tătaru a spus că ar putea avea loc, cu anumite precauții.(Radio Europa Liberă)
  • Ministrul Economiei: Susțin starea de alertă în continuare. Virgil Popescu a declarat că nu se simte confortabil cu relaxarea și că se teme că oamenii vor fi puși în pericol dacă regulile de distanțare și legislația privind combaterea coronavirusului nu vor fi respectate. Referitor la deschiderea restaurantelor, ministrul Economiei a spus că nu este o idee bună, având în vedere că momentan nu sunt respectate nici măcar la terase regulile prevăzute de autorități.(G4 Media)

Instabilitate în fostul bloc estic

Atât protestele din Belarus, cât și cele din Bulgaria se datoareaza corupției și comportamentului iliberal ale forțelor din stat. În Belarus, protestele împotriva lui Lukashenko, care este președinte din 1994, sunt recurente, ultimele având loc în luna iunie a acestui an. Deși populația își exprimă în mod constant furia față de președintele autoritar, nimic nu pare să se schimbe întrucât puterea liderului este bine înrădăcinată în sistemul politic din Belarus.

La mai mult de 1000 de km în sud, în Sofia continuă pentru a 5-a zi consecutivă protestele anti-guvernamentale. În Bulgaria, o țară democratică și membră a Uniunii Europene, lucrurile sunt puțin diferite. Având și susținerea președintelui liberal, dacă protestele continuă și se alătură mai mulți oameni, dorința populației de a-l înlătura pe Boyko Borissov de la putere s-ar putea să fie împlinită, chiar dacă șansele sunt, totuși, nefavorabile.

În România protestele sunt de o altă natură față de cele două menționate mai sus. Deși protestatarii ar putea fi desconsiderați ca fiind o ceată de conspirationisti și nimic mai mult, ei sunt reprezentativi pentru un bun segment din populație care nu mai are încredere nici în organizațiile internaționale de sanitate și nici în măsurile luate de către autorități.

  • Erupția protestelor din Belarus. Mii de oameni s-au strâns să protesteze în mai multe orașe din Belarus în urma deciziei președintelui Alexander Lukashenko de a interzice participarea contra-canditatului său principal la scrutinul prezidențial de luna viitoare. Aceste proteste vin într-o perioada de nemulțumire a populației în legătură cu gestionarea pandemiei de către liderul autoritar al Belarusului. Peste 140 de oameni au fost reținuți de către poliție, printre care și doi jurnaliști de la Radio Europa Liberă.(Radio Free Europe)
  • Continuă protestele anti-guvernamentale în Bulgaria. Mii de oameni au ieșit în stradă pentru a 5-a zi consecutivă, cerând demiterea premierului Boyko Borissov. Presedentele Rumen Radev a declarat că susține protestatarii și că este momentul ca premierul și procurorul șef să își dea demisia. Protestele anti-guvernamentale sunt cele mai mari din ultimii șapte ani și se datorează tensiunilor politice din jurul lui Boyko Borissov.(euronews)
  • Protestatarii anti-coronavirus din România s-au oprit pentru a aplauda în fața Ambasadei Rusiei. Adepții teoriei conspirației protestează de trei seri în Piața Victoriei din Capitală împotriva a ceea ce ei numesc o „manipulare a informațiilor despre boală, pentru a îngrădi drepturi și libertăți”. Printre ei sunt personaje cunoscute pentru promovarea propagandei rusești sau aflate în cercurile care se opun vaccinării. Scopul protestului rămâne neclar: unii strigă împotriva vaccinurilor, iar alții împotriva statului acasă, în timp ce alte persoane cer demisia guvernului sau a președintelui. Printre steaguri flutură și cel al dacilor liberi.(Radio Europa Liberă)

Sursă foto: WAMU

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here