Securitate și relații internaționale

Sursă foto: Pexels.com
  • Alianța de intelligence „Five Eyes” vrea să se extindă și să își diversifice metodele de contracarare a Chinei, în contextul în care criza coronavirus a arătat o dependență a Occidentului față de Beijing în ceea ce privește mai multe produse indispensabile, notează The Guardian. Planurile „Five Eyes” vor fi anunțate în scurt timp și vor face referire la o creștere majoră în producția de metale rare și semi-rare din Australia, Canada și America pentru a reduce dependența de stocurile Chinei. (The Guardian)
  • Google și-a anunțat planurile de a construi un nou cablu de rețea submarină  care va conecta SUA, Marea Britanie și Spania. Cablul – numit Grace Hopper după pionierul american din domeniul informaticii – va fi „unul dintre primele cabluri care conectează SUA şi Regatul Unit din 2003 încoace, îmbunătăţind semnificativ servicii precum Meet, Gmail şi Google Cloud”, a declarat compania. (BBC)
  • Secretarul General al Națiunilor Unite, Antonio Guterres, a subliniat marți că pandemia de coronavirus reprezintă ocazia de a reinventa zonele urbane, în contextul în care această criză ”a expus inegalități adânc înrădăcinate”. Secretarul general al ONU a prezentat un rezumat al politicii în acest sens, în care a precizat că răspunsul la pandemia de coronavirus este necesar pentru lupta împotriva inegalităților și salvgardarea coeziunii sociale, cum ar fi garantarea unor locuințe de urgență pentru persoanele fără adăpost. (Agerpres)
  • Noul instrument de suspendare a fondurilor UE în cazul statelor membre care vor înregistra derive de la valorile democratice nu a fost diluat, a declarat un oficial senior din echipa preşedinţiei Germaniei a Consiliului UE. “Munca la mecanismul de protejare a statului de drept va continua pe baza propunerii care este discutată din 2018”, a declarat sursa pentru dpa, contrazicând afirmaţiile Ungariei şi Poloniei că respectivul mecanism ar fi fost lăsat fără mijloace de acţiune în timpul negocierilor privind viitorul buget pe termen lung al UE. (Calea Europeană)
  • Ucraina acuză separatiștii pro-ruși de încălcarea armistițiului. Armata ucraină afirmă că separatiștii sprijiniți de Rusia au încălcat armistițiul încheiat în estul Ucrainei, chiar la scurt timp după intrarea în vigoare, acuzație negată de către separatiști. Armistițiul, care a intrat în vigoare din 27 iulie, a fost agreat în urmă cu o săptămână după negocieri între Ucraina, Rusia și Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE). (RFE/RL)
  • Miniștrii afacerilor externe ai Poloniei, Ucrainei și Lituaniei au semnat marți, la Lublin (Polonia), o Declarație comună privind înființarea “Triunghiului de la Lublin”, o platformă pentru colaborare politică, economică și socială între cele trei state vecine și trasmițând un semnal de cooperare, se arată în declarația publicată pe pagina Ministerului Afacerilor Externe din Lituania. Declarația a fost semnată cu ocazia împlinirii a cinci ani de la înființarea brigăzii multinaționale Polonia – Lituania – Ucraina. (Calea Europeană)

Economie

Sursă foto: TrueStoryProject

Evenimente din businessCongresul american dă startul anchetei Big Tech

Facebook, Google, Apple și Amazon urmează să intre într-una dintre cele mai ample investigații din istoria reglementării marilor companii tehnologice. Scopul congresului este de a determina legalitatea tehnicilor de eliminare sau asimilare a competiției. Pe de altă parte, industria aviației râmâne profund afectată de pandemie, prognoza recuperării prelungindu-se până în 2024.

  • Multinaționalele din Big Tech vor intra sub lumina reflectoarelor naționale americane miercuri. Congresul urmăreste sa investigheze ceea ce crede că este putere excesivă în mâinile câtorva companii uriașe. Directorii șefi – Amazon Jeff Bezos, Tim Cook Apple, Mark Zuckerberg Facebook Inc. și Sundar Pichai de la Google – urmează să fie parte dintr-o anchetă care investighează dominanța de pe piață a platformelor online.(Wall Street Journal)
  • Pentru traficul aerian, revenirea la normal nu se va întâmpla înainte de 2024. Potrivit lui Brian Pearce, managerul financiar al Asociației Internaționale a Transportului Aerian (IATA), recuperarea traficului este mai lentă decât se aștepta în mai și iunie. În a doua jumătate a anului, acest ritm foarte lent ar trebui să continue, a adăugat el, menționând că ascensiunea Covid-19 într-o serie de țări a încetinit redeschiderea frontierelor. (Le Monde)

Evenimente economice internaționale

Pentru prima dată în istoria Malaeziei, un fost lider național este condamnat pentru acuzații de corupție în valoare de 10 milioane de dolari. În același timp, India încearcă să își finanțeze planurile de finanțare economică emițând obligațiuni de stat la o rată fără precedent.Pe de altă parte, populația săracă a Chinei rămâne blocată într-un cerc vicios al scăderii veniturilor în timp de pandemie.

  • Fostul premier Najib Razak din Malaezia a fost condamnat la închisoare pentru scandalul de 1MDB. Fostul prim-ministru al Malaeziei, Najib Razak, a fost găsit vinovat și condamnat la închisoare de un judecător de înaltă instanță, marți (28 iulie), în primul dintre mai multe procese legate de acuzațiile de corupție de mai multe miliarde de dolari la fondul de stat Malaysia Development Berhad (1MDB). Verdictul îl face pe Najib Razak primul și singurul fost lider național care a fost condamnat penal vreodată. (Asia Times)
  • India vinde atât de multe obligațiuni încât piața nu le poate absorbi. Autoritățile intenționează să vândă în anul fiscal 12 miliarde de rupii (160 de miliarde de dolari) de obligațiuni pentru a finanța un deficit fiscal declanșat de o blocare de lungă durata a economiei cauzata de pandemie.Guvernul retrage actuala referință de 10 ani la doar două luni după ce a fost emisă, comparativ cu aproximativ 12 luni pentru ofertele anterioare, pentru a face loc unei noi emisiuni. (Bloomberg)
  • Populația săracă din China afectată sever de pandemie. Recuperarea economică a Chinei va continua să fie întârziată de nivelul de consum scăzut, întrucât partea cu venituri mai mici a populației continuă să înregistreze salarii mai mici, iar focarele de virus persistente îi mențin pe consumatori acasă, potrivit China International Capital Corp.(Bloomberg)

Societate

Sursă foto: Radio Europa Liberă

SARS-CoV-2 în vestul Europei

După cum am observat zilele acestea, țările europene au reînceput să ia măsuri asemănătoare cu cele din lunile aprilie și mai. Mai exact, statele europene au început să își impună măsuri restrictive de acces între ele cu scopul de a limita împrăștierea virusului. Aceste măsuri vizează, în mod firesc, și România, care este printre cele mai afectate state europene în momentul de față. În Germania, populația este criticată pentru faptul că nu mai respectă regulile de limitare a răspândirii, dar această neglijență este parte dintr-un trend. Precum am putut observa pe plaiurile mioritice, dar și în țări vestice, oamenii au devenit relativ reticenți față de purtarea măștii și față de distanțarea socială. Astfel, numărul de cazuri este așteptat să explodeze în perioada următoare, în aproape toate statele Uniunii Europene.

  • Oficialii germani sunt foarte îngrijorați de numărul crescător de infecții Covid-19. Lothar Wielder, șeful Robert Koch Institute, a declarat că Germania se află în mijlocul unei pandemii în curs de dezvoltare rapidă. Acesta a spus că germanii au devenit neglijenți și i-a îndemnat să poarte măști și să respecte regulile distanțării sociale. De-a lungul săptămânii trecute, statul vest-european a înregistrat 3611 cazuri. Avertizarea vine în contextul în care majoritatea țărilor europene se luptă cu noul virus. (BBC)
  • Boris Johnson prevestește venirea celui de-al doilea val de Coronavirus. Premierul britanic a făcut această declarație, printre altele, pentru a-și apăra decizia de a impune carantina de 14 zile pentru cetățenii care călătoresc în Spania. Acesta a spus că trebuie luate măsuri fără întârziere pentru carantinarea persoanelor ce au călătorit în țări afectate de către pandemie. Johnson nu a negat posibilitatea de a extinde carantinarea și pentru alte state europene.(BBC)
  • Italia a prelungit starea de urgență până la 15 octombrie. Senatul de la Roma a aprobat aseară, la solicitarea premierului Giuseppe Conte, acest lucru, fapt ce îi va permite guvernului italian să dispună de pârghiile necesare gestionării crizei medicale cauzate de coronavirus. În caz de focare de infecție se pot folosi spații noi precum hoteluri, cazărmi sau chiar nave pentru pacienții pozitivi, în vreme ce angajații instituțiilor publice și private pot continua să lucreze de acasă. Starea de urgență permite și blocarea zborurilor către și dinspre țări care sunt considerate cu risc înalt de contaminare sau identificarea anumitor naționalități al căror acces să nu fie permis în peninsulă.(G4 Media)

Ungaria și Bulgaria: țări europene, valori distopice

Libertatea presei, care în majoritatea statelor Uniunii Europene, este prețuită și protejată cu orice preț, se află în mare pericol în cele două țări menționate în titlu. Atât cetățenii bulgari, cât și cei unguri se confruntă cu realități întru-totul despotice. Din fericire, în schimb, se pare că oamenii încă sunt dispuși să lupte pentru dreptul de a se informa din surse independente. Acest fapt este, în mod special, surprinzător în Ungaria, o țară care gustă din tortul autoritarian încă de când a venit Orbán la putere. Aparent, pecetluirea independenței trustului Index a reaprins flama civică în țara central-europeană, unde libertatea presei, printre alte drepturi și libertăți, este în plin asediu ce a pornit acum mai mulți ani. Rămâne de văzut dacă protestele și opiniile critice asupra celor două guverne vor da rezultate.

  • Cenzura presei din Ungaria: Mii de oameni sprijină jurnaliștii index.hu. Peste 90 de jurnaliști de la această instituție de marcă a Ungariei au demisionat pe 24 iulie, în semn de protest față de concedierea redactorului șef. Sprijinul manifestat de populație dă jurnaliștilor forța să lupte în continuare pentru libertatea presei, spune redactorul șef concediat al Index, Dull într-o declarație pentru Europa Liberă. „Înseamnă că putem conta pe acest număr de cititori pe viitor. Este un număr incredibil, la fel și modalitatea în ne-am unit”, spune Dull. (Radio Europa Liberă)
  • Protestele din Bulgaria și libertatea presei. Astăzi este a 21-a zi în care manifestanții bulgari au ieșit în stradă pentru a-și expune nemulțumirile. În ultimele câteva zile protestele s-au extins, ajungând și la sediul televiziunii naționale. Cerința principală a protestatarilor a fost demiterea șefului televiziunii, Emil Koshlukov. Acesta este acuzat că de când a preluat conducerea, televiziunea națională a fost invadată de propagandă pro-guvernamentală. În ultimul lor raport, Reporteri fără Frontiere au plasat Bulgaria pe locul 111 în clasamentul libertății presei.(Euractiv)

Sursă foto: TheVerge.com

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here