Duminică au avut loc alegeri parlamentare în Muntenegru, iar rezultatul ar putea determina direcția țării și ar putea avea ramificații geopolitice intense cu privire la luptele interne dintre Rusia și Vest.

Mălina Mîndruțescu

Președintele Milo Djukanovic și liderul partidului Social-Democrat (DPS), este la putere de aproape 30 ani și pentru generația tânără, el reprezintă tot ce au cunoscut vreodată ca și lider al țării. Deși acesta este caracterizat ca fiind un lider autoritar și cercul său de apropiați a fost acuzat de luare de mită și acte corupte, acesta proiectează o viziune pro-Vest asupra țării.

O problemă endemică în democrațiile tinere din regiunea post-sovietică și în special în cea balcanică, lupta pentru ce interese pot influența țara, este una aprigă.

Paradoxul face că deși Djukanovic este perceput ca un “strongman” în Muntenegru, acesta a promovat o agendă pro-Vest și anti-Rusia, contrar tiparului de lideri autoritari din regiune, care sunt de regulă pro-Rusia (Orban, Voci). Un fost apropriat al lui Slobodan Milošević, Djukanovic s-a îndepărtat de acesta și în 2006 a condus Muntenegru către independență față de Serbia. Acesta este în discuții cu Uniunea Europeana pentru aderarea țării la bloc, iar în 2017 Muntenegru s-a alăturat Alianței NATO.

Milo Djukanovic Sursă foto: Uniunea Europeană

Mișcările anti-Rusia ale președintelui n-au fost însă fără urmări. La ultimele alegeri parlamentare din 2016, un grup de agenți ruși și naționaliști sârbi și muntenegreni au încercat să însceneze o lovitură de stat, să-l omoare pe Djukanovic și să instaureze un guvern pro-rus. Nu este de mirare deci că atunci când Djukanovic vorbește despre existența unor manevre care să-l scoată de la putere, aceste declarații nu sunt deloc alegorice.

Însă țara devine tot mai polarizată. În timp ce 55.5% din țară a votat pentru independența țării față de Serbia în 2006, 44.5% a votat împotrivă, rupând țara în două și lăsând un clivaj puternic între cele două părți. De asemenea, și suportul față de aderarea la UE a scăzut: în timp ce acum doi ani era la 67 %, acum a scăzut la 54%.

Unul dintre subiectele principale care au fost în mijlocul tensiunilor în aceste alegeri are legătură cu Biserica Ortodoxă sârbă. Fiind religia predominantă din țară, actul legislativ ar forța Biserica să-și dovedească dreptul de proprietate asupra multelor sale proprietăți pe care le are sub control. Propunerea a enervat mulți oameni, care văd actul ca o privare a libertății religioase, dar și mulți naționaliști pro-sârbi și ruși, care văd viitorul țării aliniat cu cele două țări și implicit cu lumea creștin-ortodoxă, din care Muntenegru face parte de zeci de ani.

Această mișcare a președintelui este una strategică mai degrabă decât una care ține de religie: ca să diminueze influențele sârbe din țară, acesta a văzut o oportunitate în a reglementa rolul Bisericii Ortodoxe, care reprezintă unul dintre pilonii identității și influenței ruse în regiune. Acest exemplu arată perfect personificarea divergențelor din țară. Aceste diferențe de opinie au existat de mult în Muntenegru și în regiune, dar acum par să se solidifice într-un context de oportunism politic: alegerile.

Sursă foto: TV6 News

Muntenegru este o țară cu o populație de jumătate de milion în Balcani. La prima opinie, este ciudat de ce Rusia și-ar bate capul cu un stat atât de mic și cu atât de puțină influență în regiune, raportat la alte state vecine. Însă strategia Rusiei în Muntenegru este una pe termen lung mai degrabă decât una cu rezultate imediate. Aceasta nu dorește sa lovească blocul UE frontal, ci mai degrabă prin lovituri mici, care își vor face simțite prezența. Muntenegru este o țară în ascensiune pe traiectoria pro-Vest, iar încercările Rusiei de a-și face auzită vocea în regiunea balcanică folosind tactici mai subtile, se fac deja remarcate. În timp ce partide naționaliste pro-ruse, pro-sârbe și extrem de anti-Djukanovic reprezintă principalii actori ai opoziției, Rusia joacă un joc mult mai periculos: acela de a câștiga inimile și mințile muntenegrenilor prin retorică, mai degrabă decât prin forță, iar această victorie este una de viitor, care va fi greu de schimbat, odată înrădăcinată.

Rezultatele alegerilor de duminică arată că partidul lui Djukanovic ar fi securizat 35% din vot. Rezultatul reprezintă cea mai proastă performanță a partidului în 14 ani. Cel mai probabil, Djukanovic va trebui să formeze o alianță cu alte partide. În timp ce principala opoziție, care a reușit să ia 32.5% din vot, este pro-sârbă, nu se pune problema de o coaliție cu ei. De aceea, Djukanovic trebuie să se alinieze cu partide mai mici, care nu sunt la fel de puternice politic ca și principalii actori de opoziție.

Asta înseamnă că Djukanovic va fi nevoit să facă niște sacrificii politice semnificative pentru a ademeni alte partide într-o potențială coaliție. Este probabil ca Djukanovic să nu dispară din peisajul politic după aceste alegeri, dar Rusia și Serbia și-au jucat cărțile bine: l-au slăbit politic și acesta este nevoit să facă niște concesii și compromisuri pentru a rămâne la putere. Prin urmare, viziunea pro-EU de stabilitate, pace și deschidere, care a fost promovată de către Djukanovic pare să nu se adeverească. Acest lucru ar putea deziluziona votanții pro-Vest, care s-ar putea duce în altă parte pentru a găsi răspunsuri, cum ar fi partidele naționaliste pro-sârbe.

Zdravko Krivokapic Sursă foto: CDM

Zdravko Krivokapic, liderul principal al coaliției de opoziție, a anunțat după rezultatul alegerilor că regimul Djukanovic a căzut și că poporul din Muntenegru este în sfârșit liber. Indiferent de deciziile politice care vor urma, partidele de opoziție au câștigat 41 din cele 81 de locuri din Parlament. Cu rezultatul alegerilor incert, Rusia și Serbia par să fi ieșit castigătoare din aceste alegeri. Deși traiectoria pro-Vest a Muntenegrului nu a fost deraiată complet, aceasta cu siguranță a fost încetinită. Djukanovic va fi nevoit să ia niște lovituri politice ca urmare a unor compromisuri ce vor fi necesare pentru a securiza o coaliție de guvernare și pentru a rămâne la putere. Însă poziția sa politică și puterea de guvernare nu vor mai fi la fel. Rămâne de văzut cum președintele va ieși la liman.

Sursă foto: Pixabay / Sergei Petrov

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here