close_icon
#Analize / Mălina Mîndruțescu

Munich Security Conference: Ce au avut de zis liderii mondiali

În fiecare an, pentru marii lideri mondiali, analiști politici, nume grele din jurnalism sau demnitari politici luna februarie însemna participarea la unul dintre cele mai importante evenimente de o asemenea anvergură din lume: Conferința de Securitate de la Munich, supranumită și MSC (Munich Security Conference).

Încă din 1963, conferința avea loc la Munich în fiecare februarie. Mai puțin anul acesta.

Din cauza pandemiei, conferința care dura câteva zile s-a contractat într-un eveniment online de doar câteva ore vinerea trecută, pe 19 februarie. Bineînțeles, lista nu a dezamăgit: liderii europeni  Angela Merkel, Emmanuel Macron, Boris Johnson, Jens Stoltenberg  și Ursula von der Leyen au urcat pe scena virtuală, atât cât și proaspătul președinte american, Joe Biden.

Din păcate, dat fiind natura formatului online în care s-a desfășurat conferința, este puțin probabil ca participanții la eveniment să fi avut ocazia să formeze un dialog, să-și exprime părerile, îngrijorările sau soluțiile privind situații care țin de politică internațională. Unul din marile beneficii ale unui asemenea eveniment mamut în care toți demnitarii importanți ai lumii se află la un loc este potențialul de idei care poate reieși dintr-un eveniment de networking și socializare la un asemenea nivel.

De asemenea, dat fiind formatul online și diversitatea subiectelor a fost una redusă: MSC (Munich Security Conference), cum este știut în rândul cunoscătorilor, a fost în principal un eveniment americano-european, în care interesele unor jucători mondial importanți, precum China, Rusia sau Orientul Mijlociu nu au fost reprezentate, ori împărtășite.

Joe Biden resetează prioritățile la Munich Security Conference

Însă, ediția conferinței din acest an a avut o schimbare radicală în ton. Odată cu plecarea lui Donald Trump de la Casa Albă Joe Biden a fost întâmpinat în rolul său de salvator care va repune pe picioare democrația, economia și reputația Statelor Unite ca principala putere mondială. Începând cu un mesaj pe care președintele democrat îl repetă în discursurile sale ca un slogan – America is back [America a revenit] – acesta face referire la faptul că America își va relua responsabilitățile și obligațiile de mare putere globală.

În cadrul discursului său de MSC, Biden a vorbit despre importanța alianțelor, a parteneriatelor și, în special, despre importanța relației transatlantice. Conform spuselor lui Biden, încercările sunt vaste: „trebuie să demonstrăm că modelul nostru nu este o relicvă”.

Joe Biden

Joe Biden a vorbit virtual vineri de la Casa Albă în cadrul Conferinței de Securitate de la Munich. (Getty Images)

 

Făcând aluzie în mod indirect la modele alternative de guvernare și dominare economică și geopolitică propuse de actori precum China sau Rusia, Biden își însușește o responsabilitate dificilă: aceea de a demonstra oamenilor că democrația și procesele liberale reprezintă în continuare cel mai bun model de a produce schimbare și de a le oferi oamenilor o viață mai bună.

Prin reînnoirea loialității americane față de alianța transatlantică, Biden și-a declarat susținerea pentru NATO și UE în același timp în care a anunțat că va urma o abordare mai agresivă privind derapajele Rusiei, dar și o strategie cooperativă de competitivitate comună împotriva Chinei pe zone precum cibernetică, tehnologie sau inteligență artificială.

De asemenea, printre prioritățile de politică externă ale președintelui Biden se află și reînnoirea programului nuclear cu Iran, un pact agreat de către fosta Administrație Obama, unde Biden a fost vice-președinte.

Între America și Europa a fost mereu un joc strategic fin: Europa nu are beneficiul Americii de a vorbi în unison ca o singură țară, pentru că Europa reprezintă un amalgam de voci, interese și nevoi strategice și geopolitice. Pe de o parte, odată cu venirea lui Biden la putere se așteaptă ca America să-și demonstreze loialitatea față de parteneriatul strategic cu liderii europeni, în timp ce America dorește ca Europa să-și asume mai multe responsabilități privind propria strategie de apărare, dar o mai mare implicare în politicile globale.

Europa – în linie?

Linia Europei a fost una în tandem cu cea americană. Ursula von der Leyen, Președinta Comisiei Europene de la Bruxelles, a reamintit de două responsabilități care trebuie întâmpinate și adresate la nivel global, nu numai la nivel transatlantic: digitalizarea și încălzirea globală. De asemenea, asertivitatea Rusiei și competențele economice ale Chinei în ciuda unei crize sanitare și economice rămân printre principalele subiecte de interes ale discursului european.

Printre liderii europeni care au vorbit la Conferința de la Munich se numără și Angela Merkel, ultima sa prezență în calitate de Cancelar al Germaniei și lider „de facto” al Europei după ce aceasta își va termina mandatul la finalul anului.

Merkel a subliniat importanța de a lucra împreună pentru a crea o politică transatlantică comună împotriva agendei rusești – pe de o parte cooperare cu Rusia, pe de altă parte o delimitare clară a diferențelor dintre cei doi actori. Angela Merkel a sugerat aceeași strategie și în privința Chinei: pe de o parte statul chinez reprezintă un „competitor sistemic”, dar pe cealaltă parte alianța transatlantică are nevoie de China ca și partener pentru a adresa și a soluționa probleme la nivel global.

Angela Merkel

Angela Merkel și Joe Biden la Conferința de Securitate de la Munich în 2009, atunci în calitate de vice-președinte. (Epa)

 

Nota de pragmatism care o caracterizează bine pe Merkel nu a părăsit-o nici în această instanță. Aceasta a declarat că nu are iluzii că partenerii transatlantici vor cădea de acord asupra tuturor lucrurilor. Diferențele de opinie ar trebui discutate într-un forum deschis, însă cu siguranță lucrurile pe care acești parteneri le au în comun sunt mai multe decât cele care îi desparte: o baza comună de valori, o credință în democrație și dorința de a coopera spre binele colectiv.

Declarațiile liderilor de la MSC nu sunt noi sau diferite de mesajul colectiv care se aude, în special în aceste momente în care cooperarea este mai importantă că niciodată.

Alianța transatlantică și reînnoirea acestor promisiuni strategice reprezintă un gest de bunăvoință din partea tuturor actorilor, dar aceste „vorbe dulci” nu sunt de ajuns pentru a adresa și soluționa problemele urgente ale unei lumi care se află în nenumărate crize: sanitare, economice, climatice, sociale, democratice.

Lista poate continua, însă este nevoie de o abordare colectivă și proactivă între acești parteneri strategici pentru a convinge o lume întreagă că promisiunea transatlantică merită să continue, să prospere și să fie susținută în continuare.

 

Pentru alte analize True Story Project, puteți accesa: “Joe Biden & viziunea sa asupra lumii” și “Emmanuel Macron – o viziune pentru viitor”.

 

Sursă foto: Imago Images

#Ultimele buletine de știri

#Te-ar mai putea interesa și