Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici!
close_icon
#Analize / Ovidiu Achim

MNAC – Politizarea unui muzeu

În data de 22 aprilie, Muzeul Național de Artă Contemporană și-a inaugurat noul sezon expozițional prin deschiderea simultană, fără vernisaj, a șase expoziții menite să marcheze două decenii de la deschiderea instituției, prima de acest fel de la noi din țară.

Printre propunerile pentru acest sezon se numără trei expoziții personale ale artiștilor Ciprian Mureșan (a expus printre altele la muzeul SMAK din Ghent și la Bienala de la Veneția), Vioara Bara (președinta Uniunii Artiştilor Plastici Oradea) și Ana Adam (protagonista mai multor expoziții personale ale ultimilor ani), precum și o expoziție colectivă a câtorva studenți de la Universitatea Naționale de Arte din București. Multe dintre lucrările expuse în cadrul sezonului au, și de data aceasta, o tematică socială.

„Bine că de ATI și pensii nu sunt bani, dar avem pentru artă”

Cu această maximă poate fi rezumată tirada pe care Oana Lovin, devenită celebră după numeroase proteste și luări de poziție agresive împotriva măsurilor actualului guvern, a lansat-o la adresa sezonului și a muzeului, în general. Împreună cu Codruța Cerva, o altă protestatară, cunoscută după o serie de acțiuni violente în fața Ministerului Sănătății din ziua demiterii lui Vlad Voiculescu, Oana Lovin a realizat un material video în expozițiile muzeului, pe care l-a postat ulterior pe pagina personală de Facebook, în care încerca să ridiculizeze demersurile artistice promovate de muzeu. Acestea sunt denumite generic „porno-grotești” sau „artă cu copii avortați”.

De-a lungul celor 40 de minute filmare, cele două activiste condamnă în repetate rânduri că guvernul a ales să cheltuiască 400.000 de euro (sau 500.000 de euro, cum afirmă mai apoi) pe această expoziție. Se reclamă de fiecare data că banii ar fi putut fi folosiți pentru pensii și la ATI și că PNL și USR se ocupă „înaintea sfintelor sărbători de Paști” cu „arta pornografică” a „artiștilor LGBT”.

Argumentele care fac apel la milă vin unul după celălalt, Codruța Cerva oftând că „sunt oameni care dorm în gară și n-au bani”, ori că „oamenii vin cu copiii la muzeu”, statul cheltuind banii pe astfel de artă contemporană. Discursul despre artă se schimbă rapid într-unul politic, împotriva premierului Florin Cîțu și a Ralucăi Turcan și, mai cu seamă, a USR-ului.

De fapt, protestatarele fac de mai multe ori referire la un scandal mai vechi, de anul trecut, când ministrul culturii Bogdan Gheorghiu, împreună cu Raluca Turcan au reușit să aloce 2 milioane de lei pentru achiziționarea de lucrări de artă contemporană, prima data după 12 ani. Atunci, inițiativa a stârnit un scandal mediatic din pricina unui concert controversat. Desigur, nu premierul sau ministrul culturii decid politica de achiziții de artă a muzeelor și nici evenimentele organizate și promovate de aceste instituții, ci muzeele însele, prin directorii lor.

arta expozitie mnac

Sursă foto: Andra Rusu WordPress

 

Trebuie remarcat și modul în care cele două protestatare au reușit să realizeze filmarea. Conform regulamentului instituției, filmarea fără autorizație este nepermisă, ceea a dus la iscarea unui conflict între protestatare și echipa de pază a muzeului. După mai multe episoade de violență verbală și câteva îmbrânceli, Oana Lovin și Codruța Cerva au continuat să filmeze expozițiile, ignorând somările echipei de pază și a custozilor muzeului, strigând că „regulile făcute de proști sunt făcute să fie încălcate” și că MNAC „nu este Louvre” ca să se respecte regulile.

„Arta nu este pornografie din simplul motiv că este artă”

Știrea că guvernul PNL-USR promovează pornografia din bani publici a fost preluată ulterior de mai multe publicații online, printre care ziuanews.ro și cotidianul.ro. Două dintre artistele care expun în acest sezon la MNAC, cele mai blamate în materialul video în cauză, au oferit, la rândul lor, o replica acuzațiilor. Într-un interviu acordat b365.ro, Vioara Bara afirma că „arta nu este pornografie din simplul motiv că este artă”, dezmințind toate acuzațiile aduse, printre care și faptul că demersul artistic în cauză ar fi un afront adus Bisericii, numind întreaga discuție „o manevră politică”.

Artista problematizează și nuditatea în artă, care nu trebuie privită drept pornografie. La rândul său, Diana Matilda Crișan a publicat pe pagina sa de Facebook o dezmințire, în care afirma că lucrarea “I almost bled to death” vorbește despre accidentul pe care l-a trăit la 16 ani, când, suferind de talasemie, a sângerat până aproape de moarte din cauza unei menstruații anormale.

Și Marcel Ciolacu a încercat o manevră politică similar când, la începutul anului, șocat de expoziția din holul Primăriei Sectorului 1, a declarat cu falsă reverență că „desi nu este critic de artă, nu știe cât de oportun este să fie femei dezbrăcate în holul unei instituții publice.” De fapt, liderul PSD încerca o campanie de denigrare a primarului Clotilde Armand, calitatea artei contemporane expuse fiind doar un pretext. De altfel, acesta a și afirmat în continuare că „Doamna Clotilde nu a aflat până acum cu ce se ocupă primarul. Poate acesta este progresismul neomarxist. E o expoziție interesantă, eu aș merge dacă ar fi în altă parte, dar nu la primărie, acolo merg să plătesc impozite.”

banksy

Sursă foto: Wide Walls

 

Politizarea și folosirea artei și culturii contemporane ca baionetă în lupta opoziției poate discredita pe termen lung instituțiile însărcinate cu promovarea artiștilor recenți și campaniile publice de achiziție a operelor acestora. Tratându-i ca pe un grup unitar și amorf și ridiculizându-i prin epitete ca „progresiști neomarxiști” și „artiști LGBT”, această manevră politică care se erijează drept apologie a tradițiilor creștine, a bunului simț și a unei așa-zise „decențe”, căutând încredere și credibilitate în ochii alegătorilor, nu face decât să îndepărteze și mai mult publicul de muzee.

Asta într-o țară care, conform unei statistici Eurostat) din 2017, se află pe antepenultimul loc din Uniunea Europeană la numărul de persoane care vizitaseră recent o galerie, muzeu sau monument istoric la momentul realizării studiului, cu doar cu 18.3%.

Expozițiile de la MNAC pot fi vizitate până la data de 26 iunie, de Miercuri până Duminică între orele 11 -18.

 

Sursă foto: MNAC

#Ultimele buletine de știri

#Te-ar mai putea interesa și