Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici!
close_icon
#Analize / Mălina Mîndruțescu

Migrația spre extrema dreaptă a Franței

Săptămâna trecută a avut loc primul miting electoral al lui Éric Zemmour, cel mai controversat candidat de extremă dreapta din cursa pentru președinția Franței din 2022. Evenimentul s-a lăsat cu scântei.

La scurt timp după ce candidatul a urcat pe scenă și s-a adresat publicului, susținători ai acestuia s-au încăierat cu protestatari care veniseră să critice pozițiile politice ale lui Zemmour.

Din fericire incidentul nu s-a soldat cu răniți, dar nivelul de tensiune și de polarizare politică din Franța a atins cote maxime în aceste ultime luni. Țara pare a fi inundată de o dinamică plină de ostilitate, omniprezentă în discursul politic și care se resimte și în atmosfera generală dintre cetățeni.

Dar ascensiunea politică a lui Éric Zemmour, o personalitate TV de extremă dreaptă extrem de controversată și succesul discursului său care prinde la un număr tot mai mare de francezi denotă o evoluție îngrijorătoare în Franța: o penetrare și susceptibilitate tot mai mare a tendințelor și manifestărilor de extremă dreaptă în climatul politic de tip mainstream.

Conform unui sondaj Politico privind intențiile de vot ale francezilor la alegerile prezidențiale din 2022 candidații care au propus cele mai stringente politici de imigrație și securitate sunt și cei care au cele mari șanse de a fi votați în momentul de față. Cu atât mai mult, mai bine de o treime din electoratul francez spune că va vota cu un candidat de extremă dreaptă la următoarele alegeri – o proporție fără precedent.

Iar în contextul unei liste de candidați tot mai mari care asimilează tendinței ale extremei de dreapta recentul succes politic lui Éric Zemmour l-ar putea plasa printre favoriți.

Astfel, ascensiunea politică a lui Zemmour, care a declarat că Islam prezintă una din principalele amenințări la adresa identității franceze și a Franței și care a fost condamnat de două ori de incitare la violență este probabil cea mai vizibilă acțiune care confirmă că această tendință ia amploare la nivelul dinamicilor politice din Franța.

În același timp, o altă evoluție îngrijorătoare în climatul politic francez este polarizarea extremelor și inabilitatea de supraviețuire politică ca și partid de centru. Spre exemplu, partidul conservator Les Républicains (LR) – o organizație politică formată de doi foști președinți ai Franței, Nicolas Sarkozy și Jacques Chirac, a fost forțat să adopte o poziție mult mai strictă în ceea ce privește imigrația și securitatea pentru a-și putea menține baza electorală.

les republicains

Sursă foto: Getty Images

 

Astfel, prinși la mijloc între liberalismul economic al partidului actualului președinte Emmanuel Macron și normalizarea tendințelor de extremă dreaptă partidele conservatoare relativ moderate sunt forțate și ele să migreze spre dreapta pentru a rămâne o alternativă viabilă, raportat la restul competiției.

Un alt exemplu care denotă această migrație a Franței spre dreapta este lupta internă care se dă în momentul de față în interiorul LR  – principalul partid de dreapta – pentru câștigarea nominalizării.

Eric Ciotti, un parlamentar din Nisa, care este și cea mai de dreapta opțiune dintre candidați a supraviețuit în mod surprinzător primei runde de alegeri interne care a avut loc săptămâna trecută.

În cadrul discursului său acesta a promis că va construi un Guantanomo al Franței și a adoptat o poziție populară a partidelor de extremă dreapta, conform căreia cetățenii francezi sunt înlocuiți de străini, făcând referire în mod special la imigranți de culoare, musulmani și arabi.

Principala contra-candidată (și favorită) a lui Ciotti pentru poziția de candidat prezidențial din partea partidului Les Républicains este Valérie Pécresse, președinta regiunii Île-de-France.

În cadrul dezbaterilor televizate de până acum aceasta a pledat pentru ca legislația franceză să primeze în fața celei europene – similar cu discursul Polonei vis a vis de monopolul european. De asemenea, Valérie Pécresse a mai declarat că ar dori ca deținuții care sunt închiși pe motiv de jihadism să continue să fie reținuți, chiar și după ce și-au ispășit sentința.

În urma victoriei de săptămâna trecută, discursul lui Pécresse s-a adresat în mod direct susținătorilor lui Marine Le Pen și al lui Éric Zemmour, care sunt vitali în contextul unui potențial succes la primul tur de prezidențiale. De asemenea, Pécresse a mai declarat că, dacă va câștiga nominalizarea, Eric Ciotti va juca un rol central în campania sa electorală.

marine le pen

Sursă foto: AFP

 

În același timp, cartea pe care acești candidați de „centru” o joacă este una subtilă, dar care este îndeajuns de periculoasă încât să se poată întoarce împotriva lor.

În timp ce Pécresse și restul contracandidaților ei de partid vor să se distanțeze față de personalități precum Zemmour sau Le Pen, catalogându-i drept extremiști, ei caută în același timp să le câștige votul susținătorilor de extremă dreapta. Astfel, s-ar putea ca în final discursul celor două formațiuni să nu mai fie atât de diferit pe cât s-ar fi sperat.

Dintre toți politicienii care sunt în cursa prezidențială, cei care performează cel mai bine sunt și cei care adoptă poziții de extremă dreapta asupra unor chestiuni precum securitate, imigrație și identitate.

Succesul acestora a redefinit discursul întregului proces electoral, încadrând și centrând aceste probleme și politici în jurul acestui concurs politic.

Astfel, dat fiind atmosfera politică din jurul alegerilor ar fi greu pentru un candidat care nu are o părere puternică asupra acestor chestiuni să se facă remarcat.

zemmour

Sursă foto: Shutterstock

 

Aceste constatări sunt importante, cu atât mai mult cu cât francezii consideră puterea de cumpărare și evoluția situației climate drept cele mai alarmante și îngrijorătoare probleme pentru Franța.

O țară care pare că încă se reface după trauma lăsată de pe urma atacurilor teroriste din noiembrie 2015 succesul acestui val de extremă dreapta în Franța își are originile în trei factori: o percepție generală a unui declin al Franței, colapsul indubitabil al formațiunilor politice de stânga și o apatie politică în rândul tinerilor și votanților de stânga. Absenteismul acestora a creat spațiu pentru creșterea și sedimentarea fenomenului de extremă dreapta în Franța, accelerând și în același timp exacerbând vocea și puterea politică a acestora.

Pentru alte analize True Story Project despre Franța, puteți accesa: „Viitorul lui Nicolas Sarkozy” și „Franța și ‚războiul’ ei cu sine”.

 

Sursă foto: Reuters

#Ultimele buletine de știri

#Te-ar mai putea interesa și