Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici!
close_icon
#Analize / Mălina Mîndruțescu

Marea Britanie: viziunea globală post-Brexit

Acum aproape jumătate de an, în data de 31 ianuarie 2020, Marea Britanie devenea primul stat membru al Uniunii Europene care să părăsească blocul după aproape 50 de ani de la momentul aderării sale.

În cei patru ani care s-au scurs între momentul referendumului din iunie 2016 și până la momentul ieșirii oficiale din blocul european în 2020 s-a vorbit extrem de mult despre viziunea Marii Britanii și viitorul sau ca și stat care vrea în continuare să aibă o relație economică cu blocul european, dar fără să trebuiască să-și delege din puteri sau suveranitate. Acest viitor în continuare este unul incert, iar viziunea post-Brexit nu este nici pe departe pe cale de a se fi terminat: negocieri sunt în curs pe toate planurile.

De asemenea, ieșirea Regatului Unit din Uniune reprezintă un prim precedent, iar de felul în care statul va reuși să-și vadă de interese, să beneficieze și chiar să prospere de pe urma acestei ieșiri va depinde mult cum se vor raporta și alte state care ar putea avea tendințe asemănătoare în viitorul apropiat.

Însă, în acești ani s-a discutat foarte mult despre agenda internă a Marii Britanii în noul său viitor post-Brexit și mai puțin despre cum se va raporta această mare putere la lumea externă. Agenda de politică externă este la fel de importantă ca și cea internă, pentru a înțelege nu numai ambițiile Regatului, dar și cum dorește acesta să se poziționeze față de marile puteri în contextul în care nu mai este constrâns de a urma o retorică impusă de la Bruxelles.

Un buget care reflectă ambițiile de viitor

La finalul anului trecut, prim-ministrul Boris Johnson a anunțat cel mai mare buget de cheltuieli militare al Marii Britanii din ultimii 30 de ani. În următorii patru ani, UK plănuiește să cheltuie cu peste 24.1 miliarde de lire mai mult decât actualul buget militar, care este de 16.5 miliarde de lire. Acest angajament financiar nu numai că ar crește PIB-ul Armatei britanice cu peste 2.2%, dar întregul buget al Ministerului Apărării ar fi sporit cu peste 10 miliarde de lire.

boris johnson

Sursă foto: Associated Press

 

Această creștere financiară care se regăsește în bugetul militar britanic denotă bineînțeles și un alt set de ambiții pentru Marea Britanie, care se poate regăsi și în retorica folosită de politicienii britanici pentru a descrie noua abordare globală a fostului celui mai mare imperiu din lume.

Din discursurile publice ale eșalonului politic se reflectă și această nouă viziune a Regatului Unit asupra lumii: „sfârșitul perioadei de retragere, revigorarea forțelor armate, extinderea ambițiilor globale, să ne unim și să apărăm poporul, dar și conceptul de societate liberă în care credem”.

Investiții vor fi făcute în întreaga infrastructură a forțelor armate britanice, cu o atenția specială acordată forțelor navale (Royal Navy). Ca parte a strategiei bugetare pe politică externă o altă zona de interes este și investiția în arme nucleare.

Însă, mai important de discutat este direcția sau direcțiile în care Marea Britanie va dori să-și îndrepte antenele – chit că vorbim de alianțe, prezență regională sau focus geostrategic.

Încotro își îndreaptă atenția Marea Britanie?

În martie, guvernul britanic a anunțat că va începe să-și îndrepte atenția spre țări, precum Australia, India și Japonia, dorind o intensificare a alianțelor în regiunea Indo-pacifică, regiune care a fost descrisă de către oficiali drept viitorul „centru geopolitic al lumii”.

Ministrul de Externe Dominic Raab a anunțat că guvernul britanic va lucra împreună cu China pe probleme ce țin de încălzire globală, acesta ținând să menționeze că nu va aborda „mentalitatea Războiului Rece” în relație cu China, susținând o formă de colaborarea cu statul chinez.

Deschiderea guvernului privind relaționarea cu China i-a consternat pe mulți britanici, în special în contextul în care reprimarea guvernului chinez asupra comunității „Uighur” devine tot mai agresivă, iar reducerea la tăcere a mișcărilor din Hong Kong a indignat o lume întreagă.

În cadrul unui interviu pentru BBC 4, Raab a conștientizat faptul că Republica Chineză este un jucător principal pe scena globală, iar aceasta nu va dispărea prea curând, făcând aluzie la faptul că statele trebuie să găsească diverse căi de a comunica, de a negocia și de a lucra împreună cu China. În același timp, Raab a s-a ținut ferm pe poziții menționând că guvernul de la Beijing nu va putea acționa în mod unilateral.

Prin acest buget ambițios Marea Britanie vrea să-și extindă puterea de influență la nivel global. Odată cu ieșirea din blocul european, Regatul Unit are oportunitatea de a schimba puțin unghiul discuției.

Până acum, politica externă a Marii Britanii a fost înțeleasă și asociată strict în contextul componenței sale în cadrul UE sau prin „relația specială” cu Statele Unite. În multe cazuri, Marea Britanie a fost percepută strict ca un pod de comunicare între UE și SUA.

Însă, odată cu Brexit s-a schimbat această paradigmă, iar UK s-a văzut pentru prima dată în stare să-și impună propria agenda externă și propriile ambiții, dorind să croiască un nou rol la nivel global.

Focusul pe regiunea indo-pacifică este unul pragmatic, Marea Britanie dorind să stimuleze relațiile comerciale, diplomatice și de securitate din regiune. De asemenea, UK dorește să-și formeze noi parteneriate și alianțe în regiune până își calibrează relația cu cel mai important actor din regiunea asiatică, China.

militar uk

Sursă foto: Reuters

 

Pandemia a îngustat distanța și percepția conform căreia China reprezintă o alternativă total contrastantă sau diametral opusă regimului țărilor din vest. În cadrul acestei noi realități post-pandemice, în care China devine tot mai prezentă și mai puternică pe zi ce trece, o nouă abordare privind acest mare jucător trebuie să fie luată în considerare. Marea Britanie pare să fi recunoscut acest lucru, contrar bunului său aliat de peste Ocean, Statele Unite.

Însă, formarea acestor noi relații trebuie făcute într-un mod extrem de pragmatic. Atât China, cât și Rusia lui Putin reprezintă o amenințare generațională pentru Marea Britanie, cum a argumenta fostul șef al MI6, Șir Alex Younger.

Guvernul britanic a recunoscut că NATO în continuare reprezintă principala fundație de securitate și apărare din regiune, însă Marea Britanie a demonstrat că este dispusă să-și lărgească orizonturile și să formeze alianțe și în afara sferei euro-atlantice.

Pentru alte analize True Story Project, puteți accesa: “Alegeri cu scântei în Marea Britanie” și „Mai este ‚relația specială’ SUA-Marea Britanie relevantă?”

 

Sursă foto: Reuters

#Ultimele buletine de știri

#Te-ar mai putea interesa și