Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici!
close_icon
#Analize / Mădălina Voinea

Mai primește România cele 30 de miliarde de la UE?

Până în prezent, doar un singur plan național pentru absorbția fondurilor europene de redresare și reziliență a fost depus, cel al Portugaliei. Prin Planul Național de Redresare și Reziliență, aflat în stadiu de draft, România urmează să primească de la Uniunea Europeană un ajutor total de 30 miliarde de euro, din care mai mult de jumătate reprezintă împrumuturi cu dobândă avantajoasă, iar restul sunt fonduri nerambursabile.

Ce sunt planurile de recuperare și reziliență?

Statele membre pregătesc planuri de redresare și reziliență care stabilesc un pachet coerent de reforme și inițiative de investiții care urmează să fie puse în aplicare până în 2026, pentru a fi sprijinit de PNRR. Aceste planuri vor fi evaluate de Comisie și aprobate de Consiliu. De regulă, statele membre sunt invitate să-și notifice planurile înainte de 30 aprilie, dar pot face acest lucru în orice moment până la mijlocul anului 2022. 30 aprilie este o dată orientativă, nu un termen limită.

euro ue

Sursp foto: Romania Journal

 

Situația României – Unde au greșit guvernanții și cât de grav este.

Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, a anunţat luni că România va depune Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) pe 31 mai. La rândul lor,  Bulgaria, Olanda, Finlanda, Polonia au anunţat că vor trimite după 30 aprilie.

Guvernul român a trimis la Bruxelles 2 variante ale PNRR și va începe oficial negocierile cu Comisia Europeană la 1 mai 2021. Discuțiile cu reprezentanții forului european au avut loc informal, și au primit mai mult de 100 de pagini de sugestii și comentarii din partea Comisiei. Potrivit noului PNRR. guvernul solicită o alocare de 41,46 miliarde EUR, adică cu aproape 11 miliarde EUR mai mult decât alocarea inițială.

Principalul pericol este ca imensa sumă să fie irosita pe proiecte nesustenabile, învechite și cu un risc ridicat de corupție. Principalul motiv de critică din partea Comisiei este corelat cu acest fundament, sustenabilitatea măsurilor și impactul lor pe termen lung. În consecință, toate contractele trebuie stabilite înainte de 31 decembrie 2023 și toate proiectele trebuie finalizate până la 31 decembrie 2026.

energie industrie

Sursă foto: Energy Industry Review

 

Comisia Europeană (CE) a refuzat finanțarea prin fondul de relansare și reziliență proiectul de irigare de 3 miliarde EUR propus de România. CE a cerut, de asemenea, României să reducă suma de 4,5 miliarde de euro cerută pentru proiecte de autostrăzi conform vicepremierul Dan Barna într-o emisiune la postul public de televiziune (TVR1) din 21 aprilie.

Adevărata provocare  pe care depunerea proiectului o presupune este gândirea unei strategii structurate, care să aibă obiective reale și accesibile pentru a ne fi finanțate aceste proiecte. Efortul logistic și birocratic este imens, mai ales în contextul în care tradiționalul aparat de stat românesc este reticent și rezistent la reformă.

PNRR se bazează pe șase piloni: tranziție verde, transformare digitală, creștere inteligentă, coeziune socială și teritorială, sănătate și reziliență și politici pentru generația următoare,. Conform reglementărilor europene, măsurile incluse în PNRR vor contribui la tranziția verde, inclusiv la biodiversitate, sau la abordarea provocărilor generate de această tranziție și vor prevedea o sumă de cel puțin 37% din alocarea totală a planului de recuperare și reziliență.

România are mai degrabă idei decât proiecte deja pregătite. Pierderea fondurilor este un pericol real, care ar reprezenta un dezavantaj generațional comparativ cu ritmul de dezvoltare al restului Uniunii Europene.

Experiența românească cu fonduri europene nu este foarte plăcută. Nu Bruxelles-ului a creat această problemă, ci lipsa de interes din anii precedenți din partea autorităților de a dezvolta un mediu accesibil și inovativ prin care societatea românească sa acceseze aceste fonduri. România a primit 54,43 miliarde EUR de la Comisia Europeană în perioada 2017-2019, ceea ce înseamnă o medie anuală de 4,18 miliarde EUR pe an. În prezent, în mai puțin de șase ani și pentru unele proiecte care nici măcar nu sunt scrise, Guvernul vrea să ne convingă că va atrage mai mult de jumătate.

Ritmul absorbției (implementarea proiectelor) va fi, de asemenea, o provocare pentru autoritățile publice române. Investițiile finanțate în cadrul acestui plan trebuie să înceapă până în 2024 și să fie finalizate până în 2027, în caz contrar banii europeni vor fi returnați.

Cum funcționează consultarea în CE și cum afectează acest proces România?

Comisia va evalua planurile de recuperare și reziliență pe baza a unsprezece criterii stabilite în regulament. Evaluările vor lua în considerare în special dacă investițiile și reformele prevăzute în planuri:

Pentru 70% din totalul de 312,5 miliarde EUR disponibile în subvenții, va fi luată în considerare, populația statului membru, PIB-ului pe cap de locuitor,  rata medie a șomajului în ultimii 5 ani (2015-2019) comparativ cu media UE.

romania

Sursă foto: Euractiv

 

Unul dintre criteriile esențiale pe care România trebuie să îl refacă în PNRR este facilitarea tranziției verde. Regulamentul privind facilitatea de recuperare și reziliență stabilește un obiectiv climatic de 37% la nivelul planurilor naționale individuale de recuperare și reziliență. Focusarea pe autostrăzi și trafic rutier nu se încadrează, alături de un sistem de irigații depășit.

Tranziția digitală este o altă componentă esențială a planului, pe care România va trebui să o accentueze. Regulamentul impune ca fiecare plan de recuperare și rezistență să includă un nivel minim de 20% din cheltuielile legate de digital. Aceasta include investițiile în implementarea conectivității 5G și Gigabit, dezvoltarea abilităților digitale prin reforme ale sistemelor de educație și creșterea disponibilității și eficienței serviciilor publice folosind noi instrumente digitale.

În PNRR, digitalizarea și modernizarea educației dispun de un buget 780 de milioane de euro, comparativ cu 4,5  miliarde alocate transportului. Recomandarea Comisiei a fost tocmai inversarea acestor priorități și un angajament asumat pentru tranziția digitală.

Pe de altă parte, problema digitalizării în sectorul de stat este una pe care  o cunoaștem și resimțim la fiecare contact cu o instituție a statului. Reforma aici ar fi urgentă și ar necesita investiții masive prin PNRR. Indexul economiei și societății digitale, (DESI) monitorizează performanța digitală globală a Europei și urmărește progresul țărilor UE în ceea ce privește competitivitatea lor digitală. Raportul Comisei Europene clasează Estonia, Spania,

Danemarca, Finlanda și Letonia în top. Pe de altă parte, România, Grecia, Croația,

Slovacia și Ungaria sunt cu mult sub media europeană. Comisia Europeană situează România conform indicelui DESI pe locul 26 din cele 28 de state membre ale UE.

Critica UE este legitimă asupra propunerilor depuse de România, mai ales în contextul unei direcții agreate la nivel european pe care planul nostru național o evită cu eleganță. Nu este însă un dezastru irevocabil sau o problemă pe care doar noi o întâmpinăm. Până la jumătatea lui 2021 România trebuie să aibă o formă finală a reformelor pe care le propune, iar disponibilitatea de dialog pe care UE a demonstrat-o este cea mai bună șansă pentru schimbările sistemice pe care încă le așteptăm.

Vă invităm să citiți și analiza Unde A Propus România Investirea Celor 80 De Miliarde De Euro De La UE?

 

Sursă foto: Getty Images

#Ultimele buletine de știri

#Te-ar mai putea interesa și