După ce un grup de adolescenți a boicotat mitingul președintelui Trump pe TikTok, ne întrebăm care sunt limitele rețelelor de socializare în a influența mediul politic.

De Mălina Mîndruțescu

Peste weekend, după aproape o lună de proteste neîncetate pe teritoriul american împotriva discriminării oamenilor de culoare și al rasismului la nivel sistemic, iar după mai bine de trei luni în care cazurile de infectări cu coronavirus nu par să scadă, președintele Trump și-a ținut primul miting electoral pentru alegerile prezidențiale din noiembrie în Tulsa, Oklahoma. Locația a fost aleasă pe motiv că reprezintă un stat sigur pentru Trump, pe care l-a câștigat cu lejeritate în urmă cu patru ani și care nu este un pericol în aceste alegeri, dar și datorită numărului scăzut de infecții cu Covid-19.

Acest miting avea ca scop să propulseze imaginea președintelui Trump, concentrându-se pe mesajul unei administrații care deși este copleșită de încercări, continuă să-și prioritizeze cetățenii și să-și onoreze mandatul, s-a dovedit a fi însă un fiasco publicitar pentru o administrație care nu este în ton cu schimbările propriei societăți. Mitingul urma să aibă loc vineri, 19 iunie – o dată semnificativă pentru oamenii de culoare în America. Știută drept „Juneteenth”, aceasta celebrează sfârșitul sclaviei în America, iar Tulsa reprezintă o amintire dureroasă pentru americanii de culoare – în 1921, a avut loc unul dintre cele mai sângeroase incidente de violență rasială din istoria Americii, unde un grup de rezidenți albi și-au atacat vecinii de culoare, afacerile și casele acestora, lăsând peste 800 de oameni răniți, iar decesele variază între 35 și 300 de morți. Acesta reprezintă doar ultimul exemplu într-un șir de multe greșeli pe care administrația Trump le-a făcut în această perioadă, demonstrându-și inabilitatea de a percepe semnificația simbolismului și nuanțelor acestor repere culturale și istorice, în special în contextul acestor tensiuni actuale. După mai multe reacții controversate, echipa președintelui a decis să mute mitingul a doua zi, însă lipsa de finețe și sensibilitate a administrației când vine vorba de subiecte delicate, precum acesta, și-a lăsat din nou amprenta.

Însă, ce s-a dovedit a fi și mai interesant a fost numărul participanților la miting. Echipa electorală a președintelui a promis că mulțimi întregi vor participa la acest prim miting electoral, în pofida riscurilor generate de pandemie. Brad Parscale, directorul campaniei electorale, a anunțat că mai bine de un milion de cereri de bilete au fost înregistrate pentru mitingul din Tulsa, iar alți susținători ai președintelui au criticat protestatarii care ar fi încercat să oprească oameni din a intra în incinta stadionului, unde mitingul urma sa aibă loc. Dar reporterii care erau pe teren au sesizat această neconcordanță, anunțând ca au fost mult mai puține neînțelegeri decât a fost prezis inițial de către echipa președintelui. Contrar așteptărilor, numărul de înscriși care chiar au participat a fost semnificativ mai mic: doar 6.200 de bilete au fost scanate la intrare.

Acest fapt se pare că se datorează în mare unor adolescenți și fani ai stilului de muzică „K-Pop” (pop sud coreean). Prin intermediul unei noi aplicații de social media, TikTok, devenită populară în perioada pandemiei prin diverse filmulețe amuzante, adolescenții au reușit să se mobilizeze în a completa sute de mii de înregistrări false pentru mitingul lui Trump în scopul de a-l induce în eroare pe președinte că va avea un public numeros la eveniment.

Mai jos puteți vedea o compilație de filmulețe de pe TikTok cu adolescenți dansând pe Macarena* în timp ce arată rezervarea de locuri pentru mitingul președintelui Trump:

Din acest eveniment reies mai multe lucruri. Ca urmare, este indubitabil impactul extraordinar pe care puterea rețelelor sociale o are asupra proceselor politice, care este într-o continuă creștere. De la președintele Obama care a revoluționat campaniile electorale folosind Twitter, fiind primul care a câștigat alegerile prezidențiale în mare parte datorită mediului online, la Trump și Facebook, Brexit și multe alte exemple de schimbări majore care nu ar fi existat fără ajutorul social media, aici putem observa un lucru diferit: o aplicație care până acum a fost percepută ca fiind exclusiv pentru entertainment, a fost folosită într-un mod organizat pentru un scop politic, iar ce este și mai fascinant este media de vârstă a acestora: generația Z reprezintă cei născuți între 1995 și 2015. Cu o masă de tineri, dintre care mulți nu au fost expuși la politică, probabil nu au votat niciodată, iar unii nici măcar nu sunt majori – acest experiment de implicare politică, fie ea și pasivă, este foarte interesant. Acest demografic reprezintă de asemenea o audiență dificilă, a căror atenție nu este ușor captată de către politicieni, iar unde ieșirea la vot, informarea și interesul pentru politică este relativ mic.

Însă, odată cu mișcările civice și protestele împotriva rasismului din ultimele săptămâni, aceste dinamici și tensiuni sociale au funcționat ca un declanșator de curiozitate pentru acești tineri, care deși nefiind interesați neapărat de politicile de zi cu zi, pot empatiza și înțelege mai ușor aceste mișcări sociale care au avut loc în ultimele săptămâni. Această nouă evoluție a felului în care politica și mediul online interacționează, dar și brusca implicare a unui grup de vârsta care nu a fost niciodată în vizorul candidaților, nu va schimba radical rezultatele alegerilor din noiembrie, dar cu siguranță va avea un impact asupra modului în care tinerii se raportează la politică și cum aceștia înțeleg implicarea si informarea politică. Putem observa o reconceptualizare constantă a ce înțelegem prin social media: deși omniprezentă în viața noastră, nu realizăm cât de puternică este, dar mai important, cât de puternică va deveni pe viitor.

*Dacă vă întrebați cum de adolescenții au ales fix melodia Macarena pentru Tiktok-urile lor, vă revelăm că alegerea lor este o referință la filmul A Night at the Roxbury din 1998. În acest film, există o scenă celebră pe care o puteți vedea în materialul de mai jos:

Sursă foto: Getty Images

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here