Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici!
close_icon
#Analize / Mălina Mîndruțescu

Lumea la începutul anului – unde ne aflăm?

Prima lună a acestui an s-a dus extrem de repede, iar 2021 pare să continue trendul anului precedent: este plin de evenimente și ne va ține în suspans. La finalul unei luni tumultoase poate merită să facem o recapitulare a acestei noi realități în care trăim.

Săptămânile acestea am abordat tema extremismului – pe de o parte migrația spre dreapta declanșată de evenimente politice, precum victoria lui Donald Trump în Statele Unite, a lui Jair Bolsonaro în Brazilia, Brexit sau ascensiunea autoritară a lui Viktor Orbán în Ungaria. Pe de altă parte, ca o reacție adversă la aceste evoluții dogmatice și politice am asistat și la o mobilizare a afinităților de stânga – politicile moderate au devenit mai progresiste și ambițioase în gândire, acțiuni și agendă, având obiectivul de a contracara pericolul reprezentat de așa-zisele formațiuni „far right” – de extremă dreaptă.

Polarizarea acută care are loc la nivel politic, economic și social nu este o polemică ce ține de o singură națiune, ci este într-adevăr o problemă cu care fiecare dintre noi ne confruntăm, la nivel de civilizație.

Extreme există de ambele părți și se manifestă diferit: am observat cu toții cum frustrări adânc sedimentate ale unor oameni care s-au simțit ignorați de societatea și țara în care trăiesc și nereprezentați de actualul sistem și elitele sale politice, sociale și economice ale lumii, au răspuns cu vârf și îndesat, dorind un alt sistem de valori, o reconfigurare a ce înseamnă status quo, establishment, mecanisme și clase politice, dar și conceptul de societate în sine.

De asemenea, în timp ce adepții acestei noi orânduiri de dreapta și-au găsit refugiu în naționalism, izolaționism, localism, patriotism, anti-occidentalism, teorii conspiraționiste sau chiar violență, alții și-au găsit misiunea încercând să construiască exact inversul: suntem opusul lor – vezi Biden vs. Trump; Macron vs. Le Pen.

Această migrație spre dreapta s-a simțit în special în rândul celor oripilați de aceste mișcări. Politicienii moderați s-au mutat spre stânga pentru a contracara aceste realități și pentru a asimila cât mai mult din electoratul progresist (vezi platforma și discursul președintelui Biden din cadrul alegerilor din 2020) sau din contră – au migrat spre dreapta pentru a destabiliza retorica politicienilor de dreapta (vezi migrația lui Macron spre dreapta în contextul alegerilor din 2022 și al lui Marine le Pen, care îi pune la îndoială președintelui francez victoria unui al doilea mandat).

Însă, a fi opusul cuiva sau opusul a ceva nu reprezintă o filosofie. Negarea nu înseamnă automat afirmarea altor principii, sau a unor principii opuse. Din păcate, în actuala dinamică politică globală avem parte de o lume ruptă în două – sunt cei pentru și împotriva a ceva – fie că este vorba de Brexit, Trump, Israel, avort, migrație, Merkel, UE, vaccin sau chiar o chestiune atât de frivolă, precum menținerea orei de vară și de iarnă (daylight-savings time). În același timp, războaiele culturale care au loc între diferite generații, mentalități și moduri de trai reprezintă una din marile încercări ale coeziunii culturale din actuala societate.

Corectitudinea politică exagerată și dusă la extremă poate izola și îndepărta un potențial electorat care altfel are afinități politice liberale, în conformitate cu agenda politică a respectivului politician sau partid.

Discuții despre „cancel culture”, „sexual harrassment”, incluziunea și acceptarea tuturor minorităților sexuale sau chiar tradiționalul comportament așteptat din partea elitei politice (vezi Trump, care deși a doborât toate barierele comportamentului prezidențial și diplomatic –  pentru mulți onestitatea și abordarea directă reprezintă o abordare revigorantă în contextul unui status quo rigid, birocratic și obscur) reprezintă niște teme centrale pentru actuala realitate culturală și socială în care ne aflăm, dar gradul de tensiune și polarizare dintre cele două părți nu va dispărea, ceea ce face ca finalitatea acestor războaie culturale să fie puțin probabilă.

polarizare

Fomațiunea de extremă dreaptă „Proud Boys” la Capitoliul din Washington, ianuarie 2021. (Reuters)

 

De asemenea, un beneficiu și în același timp un blestem al actualei societăți în care trăim este chiar libertatea și lejeritatea cu care fiecare își exprimă opinia în spațiul public – este un drept existențial la liberă exprimare, dar în același timp este și o manipulare a informației, care de multe ori poate polua veridicitatea și eligibilitatea unei informații.

Bineînțeles, faptul că oamenii au ajuns să nu mai poată fi de acord nici în privința a ce este adevărat și ce este fals, ce este realitate și ce este ficțiune, ce este știre și ce este opțiune, reprezintă una din marile probleme ale acestei generații.

Fenomenul de fake news din care au degenerat conspirații și realități alternative reprezintă un precedent anevoios pentru viitorul democrației. Având abilitatea de a-ți alege propria realitate în care trăiești – creând o existență aproape orwelliană de „post-truth”- este o libertate periculoasă de avut ca și individ.

În contextul crizei sanitare și economice generate de pandemia de Covid-19 au ieșit multe realități la suprafață: adevărata povară a sărăciei, a situației socio-economice, a accesului la sănătate, la internet, libertatea de a munci de acasă sau confortul zilei de mâine.

De la cursa pentru găsirea unui vaccin acum ne aflăm în lupta pentru încrederea și buna gestionare a campaniei de vaccinare. Echilibrul între menținerea regulilor de distanțare pentru prevenirea infectării cu virusul vs. dorința de întoarcere la normal reprezintă o linie fină, în care compromisurile și deciziile corecte rămân niște constante neclare în aceste vremuri imprevizibile.

Rămâne de văzut dacă 2021 ne va reda viața de dinainte de pandemie, normalitatea la care tânjim din nou cu toții. Posibil ca pandemia să ne fi schimbat percepția asupra vieții în mod iremediabil. Cu siguranță sunt lecții de învățat din aceste încercări colective prin care trecem cu toții în această perioadă.

 

Sursă foto: CEPS

 

 

#Ultimele buletine de știri

#Te-ar mai putea interesa și