Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici!
close_icon
#Analize / Mădălina Voinea

Lira turcească s-a prăbușit – Declin de 40% față de 2020

Președintele Tayyip Erdogan a declarat că nu există motive de panică pentru turci, deși lira și-a pierdut aproape o treime din puterea de cumpărare, iar inflația anuală a ajuns la 20%.  Președintele insistă că este o situație temporară care poate fi rezolvată rapid.

Determinarea lui Erdogan de a reduce costurile împrumuturilor a împins Turcia într-un neant economic, mulți analiști punând la îndoială dacă efectele sociale îi vor afecta controlul asupra Turciei. Deprecierea rapidă a monedei crește costul bunurilor pentru cetățenii obișnuiți, clasa muncitoare fiind cea mai afectată.

Lira turcească a scăzut marți cu 3,7%, până la un nou nivel record, determinând analiștii să avertizeze cu privire la o nouă criză valutară din cauza unei bănci centrale subordonate deciziilor politice privind scăderea ratelor dobânzii.

Lira a scăzut cu 28% în acest an, cea mai slabă performanță pe piețele emergente, în principal din cauza preocupărilor investitorilor cu privire la influența președintelui Tayyip Erdogan asupra politicii monetare și ceea ce mulți numesc un ciclu de relaxare monetară prematur și riscant.

Între timp, inflația a crescut până la de patru ori ținta oficială, afectând profund câștigurile turcilor.Oamenii de rând abandonează lira și își schimbă economiile în dolari, în timp ce companiilor le este greu să se împrumute în afara țării.

Cum s-a ajuns în această situație?

Nu recuperarea post-covid este de vină, industria dă toate semnele că se recuperează. Economia Turciei a crescut cu 7,4% de la an la an în al treilea trimestru, îndeplinind așteptările privind cererea din retaill, atât a producției, cât și a exporturilor. Produsul intern brut (PIB) a crescut cu 2,7% comparativ cu trimestrul precedent, conform datelor Institutului de Statistică din Turcia.

Al treilea trimestru a fost puternic în Turcia, cu turismul și consumul în frunte. Aceste date sunt semnificativ afectate de deprecierea lirei și de creșterea prețurilor cauzată de o inflație istorică.

Sursa aceste situații este ambiția noului lider al Băncii Centrale – Şahap Kavcıoğlu

profesor la Universitatea Marmara din Istanbul și columnist la ziarul pro-guvernamental Yeni Safak. Acesta este unul dintre puțini susținători ai teoriei economice a lui Erdogan privind impactul creșterii ratelor dobânzii.

Ei susțin că o rată ridicată a dobânzilor încetinește creșterea economică și alimentează inflația. Refuzul de a ajusta rata dobânzii la realitatea economică a Turciei este problema aflată în fruntea sistemului financiar al Turciei. În loc să fie ajutați prin menținerea artificială a dobânzilor mici, cetățenii suferă de pe urma deprecierii lirei și a boom-ului inflaționist.

Care este impactul asupra turcilor?

În ultimele săptămâni, turcii au fost supuși unor situații inimaginabile acum un an. Au apărut cozi la magazinele de alimente și la benzinării, fermieri care nu-și pot plăti împrumuturile și proteste în stradă. Semnele de criză economică din Turcia sunt clare, în timp ce lira continuă o alunecare înspre haos.

Turcii au izbucnit pe social media pentru a-și exprima nemulțumirea. Subiectele de top de pe Twitter au fost dominate de hashtag-uri despre economie, inclusiv „Ne scufundăm”, „Guvernul demisia!” și „Nu putem să continuăm”.

erdogan

Sursă foto: Wall Street Journal

 

Emirhan Metin, un avocat de 28 de ani din Istanbul a declarat într-un interviu acordat Reuters că oamenii își cer salariile în avans pentru a putea să le convertească în dolari înaintea ca lira să aibă o nouă rundă de scăderi.

Au început să apară întreruperi în lanțurile de aprovizionare, inclusiv în ceea ce privește medicamentele și echipamentele medicale. Asociația Farmaciştilor din Turcia a declarat la începutul lunii noiembrie că au apărut probleme în accesarea a 645 de medicamente, din cauza creșterii prețului de import, în contextul deprecierii lirei. Piața farmaceutică a Turciei a fost în valoare de 48 de miliarde de lire în 2020, cu importuri de 24 de miliarde de lire.

Imigranții nu mai pot trimite remitențe în țările de origine. Potrivit ultimelor cifre publicate de Serviciul de Migrație din Turcia, cetățenii din Turkmenistan ocupă locul al doilea după irakieni în ceea ce privește numărul de cetățeni străini cărora li s-au acordat permise de ședere în Turcia în 2021.

Problema inflației cauzează un efect de domino, din cauza căruia muncitorii nu mai au bani rămași pe care îi pot trimite sub formă de remitențe familiilor lor. O altă problemă este costul în creștere al schimbului de lire cu dolari, singura monedă importantă care poate fi transferată în Turkmenistan.

Implicații pentru România

Volumul comerțului bilateral dintre România și Turcia a ajuns la 6.06 miliarde de euro în 2019, fiind una dintre cele mai puternice relații comerciale din Balcani.La 31 decembrie 2019, erau înregistrate în România 15.832 societăţi comerciale cu capital turc, reprezentând 7% din totalul firmelor cu capital străin. Majoritatea acestor companii se bazează pe import de produse din Turcia.

comert ue turcia

Sursă foto: Comisia Europeană

 

În 2019, Turcia a exportat 4,15 miliarde de dolari în România. Principalele produse pe care Turcia le-a exportat sunt piese auto, autoturisme și autobuze. Pe de altă parte, România a exportat 2,62 miliarde de dolari în Turcia. Principalele produse exportate au fost porumbul, cabluri izolante și motoarele cu aprindere prin scânteie.

Cum este această relație afectată? – În general, o monedă mai slabă face importurile mai scumpe, stimulând în același timp exporturile făcându-le mai ieftine. În cazul lirei turcești, deprecierea lirei este o veste proastă pentru partenerii comerciali. În timp ce o liră mai ieftină face Turcia mai competitivă în comparație cu partenerii comerciali internaționali și susține creșterea exporturilor turcești, cererea pentru produse de import scumpe scade. Deprecierea lirei a împins deja prețul mediu anual de import cu 25%.

UE cel mai mare exportator al Turciei, reprezentând aproximativ 37% din importurile turcești și s-ar putea dovedi a fi cea mai afectată entitate. Cu prețuri de import mai mari în general, Turcia își poate redirecționa cererea din Europa către importuri mai ieftine din China, Rusia și Orientul Mijlociu.

Riscul incapacității de plată – Pe lângă așteptările privind o cerere mai slabă din partea Turciei, partenerii comerciali din UE ar trebui să se îngrijoreze de sănătatea financiară a companiilor turcești. O scădere a valorii veniturilor locale în lire face ca rambursarea împrumuturilor în dolari să fie mai dificilă pentru companiile îndatorate.

Ce rămâne de făcut este greu de spus. Președintele Tayyip Erdogan a fost ferm în decizia sa de a nu mări ratele dobânzilor în Turcia, într-o situație pe care a numit-o un “război economic” cu entitățile mondiale și țările care doresc să distrugă Turcia.

În absența unor politici monetare stricte, situația nu are cum să se îmbunătățească. Frustrarea cetățenilor crește, iar protestele au început să apară cu o virulență din ce în ce mai crescută.

La rândul nostru ne punem întrebarea, Turcia, încotro?

Vă invităm să citiți și analizele Problema Turciei – Erdogan & ambițiile dictatoriale într-o economie capitalistă  și Turcia & NATO – un tango fără ritm

 

Sursă foto: Financial Times

#Ultimele buletine de știri

#Te-ar mai putea interesa și