Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici!
close_icon
#Analize / Ovidiu Achim

Jocurile Olimpice de Iarnă: între sport și geopolitică

Jocurile Olimpice de Iarnă de la Beijing au debutat în 4 februarie. Plină de controverse, dar și de premiere îmbucurătoare, ediția din 2022 va rămâne probabil în istorie și pentru contextul geopolitic tulbure în care a fost organizată.

Scandalul diplomatic stârnit de atrocitățile comise de China împotriva populației uigure pare departe de a se fi încheiat. Statele Unite, Marea Britanie, Canada, India, Australia, Lituania, Kosovo, Belgia, Danemarca și Estonia au decis să boicoteze competiția sportivă, alegând să nu mai trimită delegații guvernamentale pentru a lua parte la evenimentele organizate la Beijing.

Pe lângă acestea, alte state au invocat situația epidemiologică pentru a motiva absența reprezentanților oficiali în China. Un răspuns de la Beijing nu a întârziat să apară prin vocea Ministrului Afacerilor Externe chinez, care a amenințat Statele Unite că „vor plăti prețul” „violării spiritului olimpic”, fără însă a preciza și care ar putea fi acesta.

Pe de altă parte, Franța s-a arătat încă de la început sceptică cu privire la rostul și eficiența unui boicot, catalogând gestul drept „insignifiant”. Cu toate că oficialii francezi au condamnat în repetate rânduri violarea drepturilor omului, aceștia au invocat necesitatea menținerii neutralității în chestiunile sportive, subliniind că Jocurile Olimpice nu trebuie să fie politizate, pentru a nu periclita spiritul competiției. În schimb, Franța a căutat să găsească consens din partea Uniunii Europene în cazul Jocurilor Olimpice, ceea ce însă nu s-a întâmplat.

Deși neimplicarea factorilor politici în sport și păstrarea valorii simbolice a acestor evenimente, ca garanți ai păcii rămâne un deziderat, contextul tensionat în care ne aflăm, când întreg continentul se teme de un război cu Rusia lui Putin, face ca cele trei zile pe care liderul de la Kremlin le-a petrecut alături de Xi Jinping să capete o cu totul altă însemnătate.

De fapt, însuși Putin s-a folosit de această ocazie pentru a anunța intenția de a ratifica o nouă înțelegere cu oficialii chinezi în privința gazului pe care Rusia îl furnizează. Potrivit liderului rus, China ar urma să primească în 10 miliarde de metri cubi de caz anual.

ucraina

Sursă foto: Guide me UA

 

În declarațiile de presă care au urmat vizitei la Beijing, Putin a atins punctele „nevralgice”, care dau noi motive de îngrijorare occidentului în contextul crizei politice și energetice pe care Europa o traversează. Mulțumindu-i liderului chinez pentru festivitatea de inaugurare a competiției, Putin l-a numit pe acesta „prieten”, subliniind intenția Rusiei de a consolida relațiile ruso-chineze prin această nouă înțelegere în privința furnizării de gaz.

La mijloc ar putea fi, însă, mai mult decât problema gazului. Ambii lideri sunt interesați de crearea unei infrastructuri financiare comune, care ar putea reprezenta răspunsul ruso-chinez la sancțiunile cu care cele două state au fost amenințate. Cele două economii ar putea chiar să se completeze reciproc, în încercarea de a face front comun, arată Volkskrant.

De fapt, Putin a mai făcut o astfel de încercare în 2014, când a încercat să se apropie de economia chineză, dar aceasta nu era încă pregătită să furnizeze Rusiei bunurile de care aceasta avea nevoie, sperând în continuare la relații bune comerciale cu americanii. Acum paradigma economică și politică pare că se poate schimba definitiv, iar o astfel de înțelegere între cele două țări pare că a venit „exact la timp”.

De fapt, mai multe publicații descriu atmosfera de la evenimentele sportive ca fiind una mai degrabă dezolantă. Măsurile draconice pe care China a trebuit să le ia din cauza situației epidemiologice au știrbit farmecul competiției, transformând atmosfera festivă într-una ostilă, care aduce aminte de situația politică a țării, de violarea drepturilor omului și de măsurile autoritare pe care statul chinez nu se sfiește să le impună.

La lipsa parțială a spectatorilor s-a adăugat și punerea în carantină a întregii aglomerații urbane, aproximativ 13 milioane de oameni, din cauza focarului de Coronavirus apărut în Xi’an, ceea ce cauzat un nou val de îngrijorare cu privire la buna desfășurare a competiției. Nu este, însă, atmosfera în care se desfășoară competiția grăitoare pentru întreg contextul geopolitic din ultimul an?

xi putin

Sursă foto: The Guardian

 

Valoarea simbolică a acestor fapte este acum, mai mult ca oricând, frapantă. În pofida încercărilor diplomatice făcute de a atrage atenția asupra violării drepturilor omului în China, occidentul nu reușește să ajungă la un consens, în vreme ce China și Rusia se folosesc de prilejul oferit de festivitățile organizate la Beijing pentru a pune și mai multă presiune asupra occidentului, ridicând chiar semne de întrebare cu privire la posibilitatea respectării păcii în Ucraina, chiar și pe perioada Jocurilor Olimpice de Iarnă.

Cândva un simbol al păcii, astăzi Jocurile Olimpice par a fi doar expresia celor mai tensionate vremuri de la Războiul Rece încoace.

În altă ordine de idei, Jocurile Olimpice de Iarnă de la Beijing au venit și cu mai multe premiere. Pe lângă includerea a 7 noi probe, prezența sporită a sportivelor (aproximativ 45%) a arătat tendința sportului olimpic de a promova echilibrul între sexe în competițiile sportive.

Și schimbările climate și tendința de a folosi noi surse regenerabile de energie au fost luate în seamă de organizatori: anul acesta, energia solară și cea eoliană vor fi folosite ca surse primare pentru alimentarea campusului olimpic. Cu toate acestea, China a folosit mai bine de 200 de milioane de litri de apă și o uriașă cantitate de energie pentru a asigura zăpada artificială, organizarea evenimentelor sportive fiind mai degrabă o opulentă desfășurare de forțe decât un simbol al tranziției spre energia verde.

Dacă v-a plăcut această analiză marca True Story Project, vă recomandăm și altele pe teme asemănătoare, precum: Spionajul chinez – Paranoia SUA sau un risc real? sau Ucraina: la răsărit de pericol.

 

Sursă foto: Bloomberg

#Ultimele buletine de știri

#Te-ar mai putea interesa și