Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici!
close_icon
#Analize / Ovidiu Achim

Introducerea educației sexuale în școli

Unul dintre subiectele cele mai dezbătute din ultimele săptămâni a fost din nou, fără doar și poate, introducerea educației sexuale în școli. După mai multe etape în care propunerea de lege a fost respinsă sau modificată, în data de 22 iunie a trecut de Senat. Sub orice formă ar fi ea, legea a stârnit o amplă dezbatere publică, opunând argumente sociale, teologice, morale, progresiste și conservatoare.

Argumente PRO:

Unul dintre principalele motive invocate pentru a susține necesitatea unei astfel de materii școlare este numărul mare de sarcini în rândul adolescentelor din țara noastră. România este în prezent pe locul al doilea în Uniunea Europeană la numărul de adolescente cu vârste cuprinse între 15 și 19 ani care rămân însărcinate.  Pe lângă acesta, se mai aduc în discuție și numeroasele cazuri de viol, hărțuire sexuală, prostituție sau răspândirea bolilor cu transmitere sexuală și avortul, probleme sociale cu care se confruntă România.

Alte argumente adesea invocate de susținătorii legii sunt alinierea la cadrul european, înnoirea mentalităților și incapacitatea societății din momentul de față de a proteja îndeajuns minorii. De asemenea, introducerea unei materii care să trateze în mod special acest subiect, ar prioritiza și ar ataca problemele enumerate, având un impact social mai mare. Atât membrii coaliției de guvernare, cât și președintele țării au catalogat în repetate rânduri luarea de măsuri în acest sens ca fiind urgentă.

Argumente CONTRA:

Lăsând deoparte argumentele religioase și pe cele privitoare la familia tradițională, ținând de fiecare în parte, voi încerca să enumăr și câteva dintre contraargumentele opozanților inițiativei. În primul rând se aduce în discuție lipsa  unei necesități reale pentru introducerea unei noi materii. În momentul de față, în România se predau noțiuni de educație sexuală, la inițiativa profesorului sau a școlii, în cadru diferitelor materii, dar în special la anatomie.

O altă ocazie în care se discută noțiuni de educație sexuală sunt opționalele de educație sanitară prezente în anumite școli și colaborările dintre anumite ONG-uri specializate și instituțiile de învățământ de stat. Deși insuficiente în momentul de față, aceste soluții se bazează pe un cadru legislativ existent și deja implementat, spunându-se că un sprijin real și susținut în această direcție ar putea fi o măsură mai bună decât introducerea unei noi materii care ar urma modelul de organizare și rigorile obișnuite.

În acest sens, se atrage atenția că participarea ONG-urilor în procesul de educare sexuală este benefică, acestea prezentând avantajul de a crea un cadru de discuție mai prietenos pentru elevi, prin metode informale.

educatie sexuala

Sursă foto: Parade

 

Se mai aduce în discuție și caracterul reducționist pe care o singură materie l-ar putea da subiectului. Aducând în discuție teme privitoare la educația sexuală la mai multe materii, elevii vor putea privi din mai multe perspective tema sexualității.

Un alt argument adus în discuție de cei care resping actuala inițiativă este incapacitatea unei astfel de materii de a ajunge la elevii din mediile cele mai defavorizate, unde problemele de acest fel sunt și cele mai mari. Se susține că nepăsarea generală a profesorilor din anumite școli nu va feri nici o materie nou-introdusă și că, de multe ori, sarcinile nedorite apar la minore care au abandonat deja școala.

În fine, un alt argument frecvent invocat împotriva introducerii educației sexuale în școli este că aceasta ar știrbi rolul părinților în educarea copiilor, considerându-i incapabili de a își instrui proprii copii cu privire la chestiuni de igienă, sexualitate sau etică.

Ce se întâmplă, de fapt, la nivel European?   

Într-un act emis de Directoratul General pentru Politici Interne al Parlamentului European în anul 2013 se arată situația educației sexuale în școli la nivel european. În majoritatea țărilor europene, educația sexuală a început, sub diverse forme, încă din anii ’70. Însă, conținuturile adaptate standardelor și cerințelor moderne au fost adoptate prin anii 90-2000.

În general, accentul se pune pe o abordare completă a subiectului, atât din perspectivă biologică, dar și etică, socială, emoțională sau religioasă. De aceea, marea majoritate a statelor europene nu au introdus o materie separată în programă care să discute în mod special probleme legate de igienă și sex, ci au introdus cel mai adesea diverse subiecte privitoare la educația sexuală în programele de la biologie, civică, filosofie și religie.

Aceste date au fost reconfirmate și într-un studiu din 2018, realizat în colaborare de BzgA (Centrul Federal pentru Educație Sanitară din Germania) și IPPF (Federația Internațională pentru Planificare Familială). Aici, se adaugă o serie de clarificări cu privire la standardele și modalitățile de implementare a educației sexuale în școli.

uniunea europeana educatie

Sursă foto: The Temple News

 

În majoritatea statelor, aceasta are loc în baza unei legi a educației, fără să existe însă o lege separată care să reglementeze această materie. Nu în toate țările este obligatorie educația sexuală, fiind uneori o materie facultativă. În ceea ce privește implicarea părinților, există diferite strategii, oscilând între ședințe de consultare a acestora și nepermiterea retragerii copiilor de la orele de educație sexuală. De asemenea, de cele mai multe ori, organizarea orelor dedicate educației sexuale este lăsată la latitudinea școlii și a profesorilor.

Se arată, însă, că foarte adesea școlile optează pentru variante hibride de predare, combinând metode formale cu discuții libere și ședințe de consiliere organizate de școală în colaborare cu centre de acțiune comunitară și ONG-uri, specializate în acest sens. Un aspect încă problematic rămâne educarea și formarea profesorilor în acest sens, în unele țări alegându-se introducerea formării pentru educație sexuală ca parte a modulelor pedagogice, în timp ce alte țări organizează cursuri ca parte a unei strategii de formare continuă a cadrelor didactice.

Chiar dacă programele se concentrează mai ales asupra aspectelor biologice, emoționale și etice ale problemei, în ultimii ani au apărut voci care susțin predarea de conținuturi care să includă și teme de ultimă actualitate precum identitatea de gen sau orientarea sexuală. În Franța, țară care a făcut deja câțiva pași în această direcție, inițiativa a fost întâmpină cu o oarecare ostilitate, punându-se la îndoială validitatea științifică a teoriei de gen.

În ceea ce privește recomandările formulate în studiul mai sus menționat, se subliniază importanță creării unui cadrul legal care să permită predarea noțiunilor de educație sexuale în școli în țările care încă nu au o astfel de lege. Printre celelalte concluzii ale studiului se remarcă că în țările care nu dispun de o strategie de educație sexuală bine implementată, elevii tind să se informeze de la prieteni și de pe internet și nu din surse avizate. Tot în cazul acestora, rata sarcinilor nedorite și a infectărilor cu boli cu transmitere sexuală este mai ridicată.

Vă mai recomandăm și alte articole marca True Story Project pe teme sociale: Ce se întâmplă în sectorul 1 al capitalei? și Când se vor vindeca rănile lăsate de Covid-19?

 

Sursă foto: Medium

#Ultimele buletine de știri

#Te-ar mai putea interesa și