Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici!
close_icon
#Newsletter Exclusive / Mălina Mîndruțescu

Intră România în spațiul Schengen?

În data de 2 iunie, Ylva Johansson, comisarul european pentru afaceri interne al Comisiei Europene a ținut o conferință de presă prin care cerea includerea României, Bulgariei,  Croației și Cipru în spațiul Schengen.

Ce presupune spațiul Schengen?

Spațiul Schengen a fost creat în 1985, ca urmare a Acordului de la Schengen, care elimina controalele de la granițe dintre statele care făceau parte din Comunitatea Economică Europeană (EEC). Acordul a fost semnat de cinci dintre cele zece state membre ale comunității europene în orașul Schengen din Luxemburg.

În 1990, politica privind spațiul Schengen s-a sedimentat prin Convenția de la Schengen, care propunea eliminarea completă a controalelor frontaliere de la granițele țărilor membre, creând o formă de politică de viză comună. Spațiul Schengen funcționează ca și un singur stat când vine vorba de tranzitul din cadrul zonei, iar controale externe se aplică la intrarea, respectiv ieșirea din zonă.

În momentul de față, spațiul Schengen include 26 de state europene, însă nu toate sunt state membre ale Uniunii Europene. Ca și stat membru al blocului european, odată ce anumite condiții tehnice au fost îndeplinite, toate statele membre ale Uniunii Europene sunt obligate din punct de vedere legal să adere la spațiul Schengen, conform Tratatului de aderare la UE. Restul țărilor care nu fac parte din UE, dar fac parte din spațiul Schengen sunt incluse în zonă prin parteneriate de asociere.

granita ue

Sursă foto: Agerpres

 

În cadrul discursului lui Johansson, comisarul a anunțat că Bulgaria și România au completat cu succes evaluările necesare în 2010 și 2011, în timp ce Croația a luat măsuri pentru a respecta condițiile impuse pentru a adera la zona de liberă circulație, cum ar fi controale la granițele sale externe. De asemenea, Comisia a mai declarat că la același proces va fi supus și Republica Cipru, după ce își va onora toate condițiile care trebuie îndeplinite.

Comisia a mai declarat că extinderea spațiului Schengen ar ajuta la o mai bună securitate și siguranță a spațiului european, adăugând că această acțiune ar întări și încrederea dintre statele membrele care fac parte din bloc și din zona Schengen.

Procesul de aderare la spațiul Schengen este supus la un vot la nivelul Consiliului European, unde toate guvernele statelor membre UE sunt nevoite să voteze în mod unanim pentru aderarea respectivului stat la zona Schengen.

Din 2007, de când România și Bulgaria au aderat la Uniunea Europeană, acestea au fost respinse de la intrarea în spațiul Schengen în repetate rânduri de către state, precum Franța sau Olanda.

Cele două state vest-europene susțineau că inabilitatea României și Bulgariei de a lupta împotriva corupției sistemice și de a aplica litera legii în mod corespunzător sunt motive îndeajuns de pertinente pentru a bloca procesul de aderare al celor două state de la spațiul Schengen.

În contextul acestor îngrijorări, aceste slăbiciuni ar fi fost văzute drept niște motive reale de a compromite abilitatea guvernelor de la București și de la Sofia de a îndeplini condițiile stipulate de aderarea la spațiul Schengen, cum ar fi responsabilitățile de a efectua controalele externe granițele externe ale țării.

Deși Croația a aderat la Uniunea Europeană mai târziu, respectiv în 2013, aceasta are șanse bune de a adera mai repede la spațiul de liberă circulație, aceasta îndeplinind criteriile impuse de aderare, care au fost recunoscute de autoritățile europene, cât și de către statele membre UE.

Declarația care a venit săptămâna trecută privind progresul acestor state de a adera la spațiul Schengen este un semn bun pentru misiunea europeană, cât și pentru principiul fundamental și dreptul la libera circulație a oamenilor și a bunurilor în interiorul statelor din zonă.

Această recunoaștere și intenție din partea instituțiilor și din partea leadership-ului european de a continua procesul de aderare al statelor la spațiul Schengen vine în contextul în care această misiune importantă de expunere a valorilor europene a fost pusă într-un plan secundar, dat fiind că în ultimii ani spațiul european a fost nevoit să medieze provocări, precum criza migraților, o creștere a atacurilor teroriste în țări UE, dar și pandemia Covid-19, care a oprit orice fel de demers instituțional care nu avea de-a face cu combaterea crizei sanitare.

Ce ar putea însemna pentru România?

Acest spațiu reprezintă cea mai mare zonă de liberă circulație din lume, iar includerea altor state membre UE poate face zona mai „rezilientă și mai puternică”, conform unui comunicat de presă al Comisiei Europene transmis Parlamentului European și Consiliului UE.

romania ue

Sursă foto: Volt

 

Dacă raportul CVM (Cooperation and Verification Mechanism) este unul favorabil, România ar putea întra în zona Schengen chiar în cursul acestui an, a declarat premierul Florin Cîțu.

Unul dintre aspectele incluse în raportul CVM emis pe data de 8 iunie privind progresul țării noastre este desființarea SIIJ – Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, un efort care este deja în plină facere la nivel parlamentar și guvernamental.

Unul din motivele acestui demers de aderare a statelor UE la spațiul Schengen are ca scop și o mai bună înregistrare a intrărilor și a ieșirilor din spațiul Schengen, care în mod automat are ca obiectiv și o monitorizare mai acută a prezenței migraților pe teritoriilor statelor membre UE. Accesul în mod inegal a migraților pe teritoriile statelor UE, în special de la începutul crizei migrației din 2015, a devenit o problemă serioasă pentru liderii europeni de la Bruxelles, cât și pentru guvernele UE –  o problema care de multe de ori era ieșită de sub control.

De asemenea, pandemia generată de răspândirea virusului Covid-19 a dus la întârzieri și ambuteiaje de camioane, ducând apoi la probleme de aprovizionare la nivelul UE. Aceste întârzieri au fost provocate de aceste controale frontaliere, care însă de această dată erau obligatorii din motive de igienă, riscând altfel răspândirea virusului Covid-19.

Pentru alte analize True Story Project despre România și UE, puteți accesa: „Mai primește România cele 30 de miliarde de la UE?” și „Unde a propus România investirea celor 80 de miliarde de euro de la UE?”.

 

Sursă foto: Shutterstock

#Te-ar mai putea interesa și