Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici!
close_icon
#Analize / Mihai Man

Inteligența artificială pentru securitate națională

Mulți dintre noi trăim deja înconjurați de dispozitive ce încorporează inteligența artificială, de la smartphone-urile pe care le cărăm în buzunar zi de zi, la camerele de securitate și mașinile semiautonome. “Profilele noastre” create de companii ca și Facebook, Google și Amazon, folosind tehnici moderne de machine learning, au ajuns să definească activitatea noastră online. Puterea acestor algoritmi de a descoperi tipare în cantități uriașe de date face adoptarea tehnologiei atrăgătoare pentru națiunile tot mai digitale. Așadar, anunțul de pe 24 februarie al agenției britanice de supraveghere a comunicațiilor în care își afirmă intenția de a adopta din plin revoluția inteligenței artificiale și posibilele beneficii nu vine ca o surpriză.

Ce este machine learning ?

La baza oricărui calculator sunt algoritmii -instrucțiuni matematice sau reguli care se aplică datelor – ce îl ajută să calculeze răspunsurile unei probleme. De exemplu, atunci când te folosești de o aplicație de navigare pentru a găsi cel mai rapid traseu până la destinație, acesta folosește un algoritm. Tradițional, acești algoritmi au fost concepuți de către oameni, dar acum tehnici de machine learning ne permit să automatizăm acest proces.

Machine learning este un subset al inteligenței artificiale care se axează pe construcția sistemelor care pot învăța în funcție de datele pe care le procesează. Practic, permite calculatoarelor să înțeleagă relația dintre datele pe care le primesc și problema pe care proiectantul încearcă să o rezolve, fără ca acesta să fie programat în mod explicit de către un om. De exemplu, în loc ca programatorul să încerce să descopere modul în care un computer ar trebui să calculeze o rută optimă de navigație, machine learning îi permite computerului să descopere singur cea mai bună metodă.

inteligenta artificiala

Sursa foto: The Times

 

GCHQ – Centrul de Comunicații al Guvernului britanic

GCHQ există de puțin peste un secol, istoria sa fiind strâns legată de evoluția domeniului inteligenței artificiale și a data science-ului. Înființată în timpul Primului Război Mondial, aceasta a jucat un rol critic în spargerea cifrelor de la Bletchley Park în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Alan Turing, recunoscut în larg pentru lansarea și inspirarea unei mari părți din dezvoltarea și filosofia domeniului inteligenței artificiale, a lucrat ca un criptanalist în cadrul GCHQ.

Agenția de securitate speră să folosească noi inovații pentru a combate atacurile cibernetice. Conform raportului, aproape jumătate din businessurile engleze și un sfert din organizațiile de caritate au raportat atacuri cibernetice sau breșe de securitate. Inteligența artificială ar putea fi folosită pentru a identifica software infectat prin analizarea tiparelor de activitate pe rețelele de internet și caracterizarea comportamentului criminal.

Un alt obiectiv major al agenției este lupta împotriva dezinformării. Conform The Times, GCHQ începuse o operațiune cibernetică ofensivă împotriva propagandei anti-vaccin răspândită de către state ostile. Un număr tot mai mare de nații utilizează instrumente și tehnici de inteligență artificială în scop politic prin răspândirea de fake-news pentru a modela percepțiile publice și a submina încrederea cetățenilor în propriul guvern. Inteligența artificială ar putea juca un rol important în fact-checking și identificarea conținutului media de tip deepfake.

securitate nationala

Sursa foto: GCHQ

 

Iarna inteligenței artificiale

Istoria inteligenței artificiale este definită de perioade de entuziasm și așteptări enorme urmată apoi de “ierni” pentru domeniu, perioade în care limitele tehnologiei devin evidente și atunci entuziasmul scade, iar fondurile sunt tăiate. În 1958, un psiholog și cercetător în informatică numit Frank Rosenblatt a prezentat Perceptronul, strămoșul îndepărtat al algoritmilor moderni de machine learning. Marina americană, care a finanțat lucrarea, a sperat că Perceptronul va fi baza pentru computerul electronic ce va putea să meargă, să vorbească și să scrie. Desigur, adevărul era departe de aceste promisiuni, iar Perceptronul era incapabil să îndeplinească chiar și anumite sarcini elementare. În 1973, guvernul britanic a abandonat aproapte toate cercetările în domeniu.

Sistemele de inteligență artificială s-au dovedit a fi bune în rezolvarea problemelor bine definite în care datele și feedback-ul necesar sunt pe deplin disponibile pentru sistem. Când se confruntă cu astfel de sarcini, acestea sunt de obicei mult mai rapide și precise decât oamenii. Este important de recunoscut că aceste sisteme nu pot fi folosite peste tot. De multe ori este mai ieftin sau ușor să implementezi sisteme convenționale de software.

Conform unui studiu făcut de Boston Consulting Group și MIT, citat de The Economist, 7 din 10 soluțiile bazate pe inteligență artificială nu au avut un impact major pentru businessurile în care au fost aplicate. Mai mult de atât, ce este posibil în sectorul privat nu este neapărat accesibil agențiilor vestice de securitate. Activitățile GHCQ sunt guvernate de o serie de dispoziții legislative care asigură desfășurarea activităților în conformitate cu legile ce protejează libertățile fundamentale și drepturile esențiale ale omului. Toate acestea într-un moment în care dreptul la intimitatea datelor a ajuns să fie unul din cele mai importante subiecte de discuție în multe nații, cu Uniunea Europeană în fruntea mișcării.

Recomandăm să citiți și: Războiul cibernetic – conflictul din umbră și Securitatea cibernetică în Uniunea Europeană.

Sursa foto: The Economist

#Ultimele buletine de știri

#Te-ar mai putea interesa și