close_icon
#Agregator / True Story Project

Infodemia COVID-19 în România – O analiză a dezinformării în spațiul digital

Eurocomunicare este hub creativ de cercetare și formare în domeniul comunicării în mediul digital. Misiunea Eurocomunicare este de a desfășura activități de cercetare, de consultanță, precum și de a concepe și organiza programe de formare a copiilor, tinerilor și adulților în domeniile:

  • media digitale
  • media tradiționale
  • dezinformare online
  • europenizare și integrare europeană
  • sferă publică
  • alfabetizare media/ tehnologică/digitală
  • identitate etnică
  • identitate culturală
  • identitate europeană
  • minorităţi
  • politici în domeniul educaţiei
  • proiecte europene

REZUMAT EXECUTIV

Pandemia de COVID-19 în România a fost însoţită, ca peste tot în lume, de o explozie a informaţiilor false, trunchiate, dăunătoare pentru sănătatea publică, explozie cunoscută sub numele de „infodemie”. Raportul „Infodemia COVID-19 în România: o analiză a dezinformării în spaţiul digital” își propune să exploreze într-o manieră cât mai clară tiparele dezinformării la care este expus publicul român.

Pentru a atinge acest obiectiv, echipa de cercetători a Asociaţiei Eurocomunicare a realizat o analiză a postărilor, articolelor și imaginilor selectate din 82 de surse care au pus în circulaţie informaţii false/nșelătoare și naraţiuni toxice despre pandemie. Au fost, astfel, colectate și analizate 150 de materiale care au circulat în mediul online în perioada 15 martie – 9 octombrie 2020. Utilizarea instrumentului CrowdTangle a permis evaluarea interacţiunilor generate de un articol publicat pe Facebook, a grupurilor și paginilor în care acesta a fost distribuit, precum și măsurarea audienţei totale atinse.

Concluzia principală a raportului este că, din punctul de vedere al infodemiei, spaţiul online românesc a fost perfect conectat cu cel global, fiind asaltat de aceleași valuri de dezinformare pe care le-au documentat organizaţiile de fact-checking din întreaga lume („virus fabricat”, „introducerea vaccinării obligatorii”, „microciparea populaţiei”, „mascarada COVID”, „dictatura COVID”). Pe viitor, merită urmărite atât manifestările globale/transnaţionale ale infodemiei, cât și încercările de adaptare a acestora la particularităţile culturale și psiho-sociale ale spaţiului public românesc (frici și angoase publice, cadraje dominante,  bias-uri colective).

CONCLUZII – PANDEMIA DE NEÎNCREDERE

Capacitatea de a gestiona spaţiul informaţional, de a preveni răspândirea infodemiei și de a menţine încrederea cetăţenilor face parte din „arsenalul” pe care statele îl pot mobiliza pentru a limita efectele pandemiei. Miza infodemiei, a valurilor succesive de dezinformare este crearea haosului informaţional și emoţional, răspândirea neîncrederii și a suspiciunii. Comunicarea publică, având drept ingrediente de bază profesionalismul, empatia, credibilitatea, are un rol esenţial în restabilirea încrederii și a stărilor de spirit care să predispună la solidaritate și acţiune comună. În situaţii de criză medicală majoră, încrederea
echivalează cu existenţa unui vaccin. Nu întâmplător, nivelurile ridicate de încredere sunt o trăsătură comună a ţărilor cu cele mai eficiente răspunsuri la pandemia de COVID-19, eficienţă măsurată prin răspândire lentă și mortalitate scăzută, precum Coreea de Sud sau Germania.

Reconstruirea încrederii este, poate, unul dintre cele mai complexe demersuri în care poate fi implicată o societate. Sursele neîncrederii și suspiciunii trebuie decelate, sistematizate, iar înţelegerea, la zi, în formă acută, a infodemiei, trebuie cuplată cu înţelegerea altor mecanisme care au contribuit la instalarea neîncrederii în autorităţi și a neîncrederii în cei din jur: ethos-ul anti-autoritate; asaltul sistematic, de lungă durată, asupra capacităţii de organizare a statului; câștigarea mai tuturor alegerilor din România post-decembristă pe votul negativ („răul cel mai mic”), pe o agendă puţin predispusă construcţiei și solidarităţii; erorile comunicării guvernamentale, contaminarea comunicării de criză cu agende politice sau electorale.

Criza medicală și, mai ales, crizele suprapuse pe care aceasta deja le-a declanșat (de natură economică, socială, geopolitică) vor putea fi învinse cu vaccinuri, cu medicamente, cu fonduri de relansare; dar și cu stări de spirit. Cu încredere, cu solidaritate, cu acţiuni care să transformare societatea într-o mare comunitate (ideea filosofului american John Dewey); o comunitate capabilă de acţiune comună, pe baza reprezentării unor interese comune.

Citiți raportul complet pe https://www.antifake.ro/wp-content/uploads/2020/11/Eurocomunicare_Raport-Infodemia-COVID-19-in-Romania_octombrie-2020-1.pdf

#Ultimele buletine de știri

#Te-ar mai putea interesa și