Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici!
close_icon
#Agregator / True Story Project

Infodemia COVID-19 în România – O analiză a dezinformării în spațiul digital

Eurocomunicare este hub creativ de cercetare și formare în domeniul comunicării în mediul digital. Misiunea Eurocomunicare este de a desfășura activități de cercetare, de consultanță, precum și de a concepe și organiza programe de formare a copiilor, tinerilor și adulților în domeniile:

  • media digitale
  • media tradiționale
  • dezinformare online
  • europenizare și integrare europeană
  • sferă publică
  • alfabetizare media/ tehnologică/digitală
  • identitate etnică
  • identitate culturală
  • identitate europeană
  • minorităţi
  • politici în domeniul educaţiei
  • proiecte europene

REZUMAT EXECUTIV

Pandemia de COVID-19 în România a fost însoţită, ca peste tot în lume, de o explozie a informaţiilor false, trunchiate, dăunătoare pentru sănătatea publică, explozie cunoscută sub numele de „infodemie”. Raportul „Infodemia COVID-19 în România: o analiză a dezinformării în spaţiul digital” își propune să exploreze într-o manieră cât mai clară tiparele dezinformării la care este expus publicul român.

Pentru a atinge acest obiectiv, echipa de cercetători a Asociaţiei Eurocomunicare a realizat o analiză a postărilor, articolelor și imaginilor selectate din 82 de surse care au pus în circulaţie informaţii false/nșelătoare și naraţiuni toxice despre pandemie. Au fost, astfel, colectate și analizate 150 de materiale care au circulat în mediul online în perioada 15 martie – 9 octombrie 2020. Utilizarea instrumentului CrowdTangle a permis evaluarea interacţiunilor generate de un articol publicat pe Facebook, a grupurilor și paginilor în care acesta a fost distribuit, precum și măsurarea audienţei totale atinse.

Concluzia principală a raportului este că, din punctul de vedere al infodemiei, spaţiul online românesc a fost perfect conectat cu cel global, fiind asaltat de aceleași valuri de dezinformare pe care le-au documentat organizaţiile de fact-checking din întreaga lume („virus fabricat”, „introducerea vaccinării obligatorii”, „microciparea populaţiei”, „mascarada COVID”, „dictatura COVID”). Pe viitor, merită urmărite atât manifestările globale/transnaţionale ale infodemiei, cât și încercările de adaptare a acestora la particularităţile culturale și psiho-sociale ale spaţiului public românesc (frici și angoase publice, cadraje dominante,  bias-uri colective).

CONCLUZII – PANDEMIA DE NEÎNCREDERE

Capacitatea de a gestiona spaţiul informaţional, de a preveni răspândirea infodemiei și de a menţine încrederea cetăţenilor face parte din „arsenalul” pe care statele îl pot mobiliza pentru a limita efectele pandemiei. Miza infodemiei, a valurilor succesive de dezinformare este crearea haosului informaţional și emoţional, răspândirea neîncrederii și a suspiciunii. Comunicarea publică, având drept ingrediente de bază profesionalismul, empatia, credibilitatea, are un rol esenţial în restabilirea încrederii și a stărilor de spirit care să predispună la solidaritate și acţiune comună. În situaţii de criză medicală majoră, încrederea
echivalează cu existenţa unui vaccin. Nu întâmplător, nivelurile ridicate de încredere sunt o trăsătură comună a ţărilor cu cele mai eficiente răspunsuri la pandemia de COVID-19, eficienţă măsurată prin răspândire lentă și mortalitate scăzută, precum Coreea de Sud sau Germania.

Reconstruirea încrederii este, poate, unul dintre cele mai complexe demersuri în care poate fi implicată o societate. Sursele neîncrederii și suspiciunii trebuie decelate, sistematizate, iar înţelegerea, la zi, în formă acută, a infodemiei, trebuie cuplată cu înţelegerea altor mecanisme care au contribuit la instalarea neîncrederii în autorităţi și a neîncrederii în cei din jur: ethos-ul anti-autoritate; asaltul sistematic, de lungă durată, asupra capacităţii de organizare a statului; câștigarea mai tuturor alegerilor din România post-decembristă pe votul negativ („răul cel mai mic”), pe o agendă puţin predispusă construcţiei și solidarităţii; erorile comunicării guvernamentale, contaminarea comunicării de criză cu agende politice sau electorale.

Criza medicală și, mai ales, crizele suprapuse pe care aceasta deja le-a declanșat (de natură economică, socială, geopolitică) vor putea fi învinse cu vaccinuri, cu medicamente, cu fonduri de relansare; dar și cu stări de spirit. Cu încredere, cu solidaritate, cu acţiuni care să transformare societatea într-o mare comunitate (ideea filosofului american John Dewey); o comunitate capabilă de acţiune comună, pe baza reprezentării unor interese comune.

Citiți raportul complet pe https://www.antifake.ro/wp-content/uploads/2020/11/Eurocomunicare_Raport-Infodemia-COVID-19-in-Romania_octombrie-2020-1.pdf

#Te-ar mai putea interesa și