Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici!
close_icon
#Analize / Mădălina Voinea

Inflația la 5% – Cât costă de fapt o pâine în România?

Rata anuală a inflației în România a crescut la 4,95% în iulie 2021 de la 3,94% cu o lună mai devreme. A fost cea mai mare rată a inflației din septembrie 2018, promovată intens drept o catastrofa în mass-media. Prețurile de consum în luna iulie comparativ cu luna iunie 2021 au crescut cu 1,0%. Creșterile fruntașe sunt față de iunie 2020, unde energia electrică a crescut cu 24,65%, iar gazele cu 20,5% și uleiul comestibil cu 18%. Ce înseamnă însă această creștere în contextul pandemiei și cum a fost resimțită de români?

Pandemia a provocat o recesiune neconvențională și nici nu ar trebui să ne așteptăm ca recuperarea să fie tipică. În timp ce obiectivele politice esențiale sunt de a controla virusul, de a reduce șomajul și de a face investițiile necesare pentru o recuperare mai rezistentă și mai incluzivă, incertitudinile și riscurile economice necesită o atenție atentă pentru viitor.

Economiștii spun că majoritatea creșterii actuale a prețurilor de consum provine din faptul că lanțurile de aprovizionare trebuie să se adapteze rapid la o activitate economică mai mare după pandemie, în care carantina a oprit complet activitatea economică în multe sectoare. Trecem acum printr-o inflație de șoc, pe termen scurt fiind normal să avem o întârziere a adaptării producției la cerere. Cât de mult se aplică această regulă economiei românești, rămâne de văzut, având în vedere ca liberalizarea pieței de energie este un fenomen care a afectat independent de pandemie inflația în România. (Analiza integrală o regăsiți aici)

E inflația bună sau rea?

Înainte de a analiza fenomenul creșterii prețurilor în România, trebuie să definim semnificația economică a acestuia și cum percepția asupra impactului său s-a modificat în timp.

Inflația este un termen economic care descrie creșterea susținută a prețurilor bunurilor și serviciilor într-o perioadă aleasă de timp, de la câteva luni, la un an, deceniu,etc. Pentru unii, inflația înseamnă o economie care se zbate să supraviețuiască, în timp ce alți economiști o văd ca pe un semn al unei economii prospere. Ce-i drept, inflația este necesară în societate, într-o limită rezonabilă, scumpirea prețurilor denotând o economie în continuă expansiune. Depășirea ritmului în care și salariile și prosperitate crește, face inflația să devina toxică și să fie un semn al unor probleme în economia societății la care ne raportăm.

Inflația – sau rata de schimbare a prețurilor în timp – nu este un fenomen simplu de măsurat sau de interpretat. Inflația care este persistent prea mare poate afecta bunăstarea gospodăriilor, mai ales atunci când nu este compensată de creșteri comparabile ale salariilor, ducând la o putere de cumpărare redusă. Dar inflația, care este persistent prea scăzută, poate fi un semn că economia se află sub capacitatea sa, astfel având spațiu pentru extinderea în continuare a locurilor de muncă.

bancnota lei

Sursă foto: Getty Images

 

În România, inflația prețurilor consumatorilor a ajuns la 4,95% în iulie, crescând brusc de la 3,8% -3,9% în mai-iunie, conform INS. În spatele vârfului, există prețurile la energie, cauzate de lipsa negocierilor contractelor individuale de către cetățeni. Din nou, așteptarea economiștilor este că această situație să fie cauzată de șocul liberalizării din 2020 și de o reducere treptată pe măsură ce consumatorii realizează situația și își negociază contractele.

La fel de important este și șocul pandemic, în care am susținut artificial zone economice precum HORECA și acum întâmpinăm un fenomen de readaptare la lanțurile de aprovizionare, deficit de personal pe termen scurt și chiar falimentări ale unor business-uri care nu se pot readapta.

statistica inflatie romania

Sursă foto: Trading Economics

 

Inflația la nivel european și global

În următoarele câteva luni ne așteptăm ca inflația măsurată să crească , în principal din cauza a trei factori temporari diferiți: efecte de bază, întreruperi ale lanțului de aprovizionare și cerere reîncărcată, în special pentru servicii. În momentul de față acești trei factori trebuie priviți drept o situație temporară, care va dispărea în timp, pe măsură ce economia se va recupera de pe urma pandemiei.

După aceea, traiectoria inflației pe termen lung este în mare parte o funcție a așteptărilor inflaționiste. Mai exact, odată ce șocul pandemic este atenuat, ne întoarcem la măsurarea creșterii prețurilor în funcție de nivelul de activitate economică din societate și evenimentele majore din aceasta.

Viața la normal, în varianta economică include în toate scenariile o inflație în creștere, iar acest fapt este complet natural. Istoric, inflația este într-o continuă creștere, în parte datorat sistemului fiat de bani, bazat pe încrederea pe care o monedă o deține. Pe de altă parte, societatea este într-un continuu progres, iar economia într-o expansiune constantă datorită globalizării.

O creștere durabilă a prețurilor deja se resimte la nivel politic. Politicienii încep să observe impactul măsurilor masive de ajutor social adoptate în pandemie, cum ar fi cheltuielile publice ridicate sau costurile reduse/înghețate ale împrumuturilor. Logica acestor decizii trebuie analizată tot în contextul pandemiei, în care singura prioritate a fost supraviețuirea sistemului economic pe termen scurt.

Înainte de pandemie, deficitele bugetare și datoria publică aruncau un semn de avertizare la anumite niveluri – până când multe țări au depășit aceste limite, mai ales în ultimul an, fără a se prăbuși. Estimările pentru limitele minime și maxime de șomaj fără a declanșa o criză economică generalizată s-au dovedit a fi greșite.

Rata inflației anuale a zonei euro a fost de 2,2% în iulie 2021, în creștere față de 1,9% în iunie. Cu un an mai devreme, rata era 0,9%. Aceste cifre sunt publicate de Eurostat, biroul statistic al Uniunii Europene. Cele mai mici rate anuale s-au înregistrat în Malta (0,3%), Grecia (0,7%) și Italia (1,0%). Cea mai mare anuală ratele au fost înregistrate în Estonia (4,9%), Polonia și Ungaria (ambele 4,7%). În comparație cu luna iunie, inflația anuală a scăzut în nouă state membre, a rămas stabil în două și a crescut în șaisprezece.

Trendul general este clar setat de impredictibilitatea economiei care încă are un flux de activitate incert, scăzut de ratele mici ale vaccinării în Estul Europei și destabilizat de fluxuri de aprovizionare incerte, o disperare după consum și relaxare a cetățenilor. Alarmismul în analizarea acestor cifre este în opinia majorității rezonabile, redundant. Inflația momentan nu este principala grija a economiei post-covid.

Cum rămâne cu România în contextul unei inflații resimțite la nivel global?

Începând din luna iulie, a intrat în vigoare o nouă rundă de creșteri ale prețurilor la gaz și electricitate care, împreună cu prețurile mai mari ale combustibililor, ar trebui să împingă inflația în jurul procentului de 5% pentru restul anului 2021.Revenind la coșul național oficial de consum, prețurile la alimente au crescut în medie cu doar 2,3% în iulie, comparativ cu aceeași lună din 2020.

Prețurile nealimentare au fost ridicate (+ 7,6% anual) de prețurile la energie care au crescut în luna iulie. Prețul energiei electrice a crescut cu aproape un sfert (25%) comparativ cu iulie 2020, după ce a crescut cu încă 4,2% în iulie comparativ cu luna iunie. Pe lângă aceste creșteri, într-o încercare disperată de a profita de petrol, OPEC a impus cel mai mai preț pentru barilul de petrol din istorica recentă, combustibilul la rândul lui contribuind la creșterea prețurilor alimentelor.

inflatia anuala

Sursă foto: BNR

 

Concluzia cea coerentă economic este că inflația era de așteptat, având în vedere situația istorică a pandemiei începută în 2020, cumulată cu liberalizarea energiei electrice în România și creșterea prețului combustibilului. Pe termen scurt, resimțim deja scumpirile de 1 an, alarmismul din mass-media ne-a făcut doar mai conștienți de această situație. Pe termen lung însă, începand cu 2022, viitorul nu pare dominat de un astfel de trend. Din contră, PNRR și planurile masive de relansare, alături de o creștere economică susținută tind să creeze o perspectivă pozitivă asupra economiei Românești. Desigur, întotdeauna această creștere trebuie gândită la pachet cu incapacitatea politică de a o fructifica.

Vă invităm să citiți și analizele New UN Climate Change Report Exposes Damning Evidence On The State Of The Planet. The Main Cause? Mankind și Criza Urșilor

 

Sursă foto: Getty Images

#Ultimele buletine de știri

#Te-ar mai putea interesa și