Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici!
close_icon
#Newsletter Exclusive / Mădălina Voinea

Inflația, cursă națională – 11% în Aprilie?

Lună de lună cresc facturile românilor, la fel și costurile alimentelor și bunurilor zilnice din coșul de consum al fiecăruia dintre noi. Benzina și motorina au atins un maxim istoric în ultima lună, în timp ce prețurile energiei au explodat. Trăim o perioadă intensă economic, politic și social, iar costurile acestei destabilizări se resimt cu precădere în buzunarul românilor.

BNR estimează că vom atinge apogeul inflației în luna aprilie a acestui an, ajungând la 11.2%. Deși aceste scumpiri generale se așteaptă să se estompeze până în 2023, prețurile energiei cel mai probabil vor rămâne ridicate.

De ce suntem în această situație – Pe cine dăm vina?

Pandemia fără doar și poate reprezintă factorul principal. Guvernele din întreaga lumea au fost puse într-o situație fără precedent, în care au trebuit să abandoneze orice simț de rațiune economic legat de îndatorare și să prioritizeze supraviețuirea. La nivel global, statele au împrumutat 19,8 trilioane de dolari pentru a plăti salarii, a subvenționa spitalele și a ține economia pe linia de plutire. Pentru România, situația nu a fost deloc roz.

Conform BNR, datoria publică a ajuns în 2021 la 56% din PIB, iar lipsa de predictibilitate în sistemul politic românesc rămâne o problemă constantă în a ataca această problemă prin măsuri rezonabile.

statistica

Sursă foto: Institutul Național de Statistică

 

Trebuie să reținem că inflația în limite normale, adaptate situației economice, nu reprezintă obligatoriu o problemă, cât timp reflectă cererea și oferta din piață, iar salariile se adaptează în ritmul creșterii prețurilor. La începutul pandemiei, am avut parte de fenomenul invers.

Inflația a scăzut dramatic din cauza închiderii de facto a economiei în multe industrii, cheltuielile au scăzut dramatic, iar oamenii au fost copleșiți de frică și au economisit excesiv. Practic, pentru o scurtă perioadă economia a fost înghețată de șocul pandemiei.

Din cauza riscurilor asociate redeschiderii HORECA, alături de industria aviației și practic orice eveniment public, timp de 1 an, salariile și costurile IMM-urilor au fost acoperite în mod artificial de guverne, pentru a nu produce falimente în masă și a lăsa oamenii fără locuri de muncă și o sursă de supraviețuire.

Tot acest influx artificial are însă un cost, inflația pe care o trăim astăzi. O inflație fără precedent era de așteptat, deși noutatea scenariului economic creat de pandemie a făcut unii economiști să considere în mod optimist, dar eronat, că vom scăpa de aceste consecințe. Stimulentele financiare care aproape au dispărut au creat prea multe resurse financiare disponibile, față de realitatea industriei înghețate și au dus la o creștere abruptă a piețelor.

Un fenomen al lui 2021 care susține această teorie este criza lanțurilor de aprovizionare, mai exact industria nu a fost pregătită să reia dintr-o dată producția la cotele anterioare pandemiei, provocând lipsuri în aprovizonare.

Criza energiei – Companiile de stat, Rusia, Cererea globală de energie –  Fără doar și poate, o situația pe care o resimțim momentan cel mai aprig în buzunare este criza energiei.

Facturile în România la electricitate, dar cu preponderență la gaz au explodat, fără o situație clară din partea companiilor de stat sau cu o predictibilitate a distribuției acestor costuri.

Haosul este fără precedent și nu face decât să aducă sub lumina reflectoarelor incompetența reglementatorilor în a implementa subvenții, a administra o criză sau a o preveni. Prevenția și planificarea par cuvinte imposibile când le discutăm în asociere cu aceste instituții, mai ales în situația extrem de favorabilă în care puteam amortiza aceste șocuri, având resurse importante la nivel național.

Ceea ce instituțiile au ales să facă a fost să meargă din inerție, până când nu s-a mai putut. Media importului din Rusia este între 10-15%, deși maximum înregistrat a fost de 20% din consumul total. În 2015 însă, doar 2% din consumul de gaze naturale era importat din Rusia.

Cum am ajuns aici? Având legi precum cea a plafonării prețurilor la energie fără analize reale asupra impactului pe care l-au avut, având oportunități de exploatare precum proiectul Neptun Deep blocate în legea offshore. De proiecte pe termen lung sau atragerea de investiții nici nu poate fi vorba.

Ieșind cu ochii din propria curte națională, întâmpinăm un context internațional nefavorabil, o criză provocată de aprovizionare incertă din partea Rusiei, în pline tensiuni cu Ucraina, creșterea cererii din partea piețelor asiatice și o tranziție spre energie verde care va mai trebui să aștepte.

Prețurile la combustibil

combustibil

Sursă foto: BBC

 

Realitatea prețurilor de aproape 7 lei/litru pentru benzină și motorină nu are un singur vinovat. O parte din această scumpire este cauzată de creșterea accizei, care se ajustează anual de către Ministerul de Finanțe cu inflația, deci o decizie previzibilă. Principalele cauze rămân scumpirea țițeiului, având în vedere că prețul de referință a depășit 94 de dolari pe baril în UE, cel mai mare preț din 2014.

Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) se așteaptă ca cererea mondială de petrol în 2022 să crească cu 4,15 milioane de barili pe zi, cererea preconizată depășind  nivelurile de dinainte de pandemie. Pentru ambele tipuri de petrol, cotațiile sunt cele mai ridicate din octombrie 2014. Oil Bulletin, serviciul de monitorizare al pieței carburanților al Comisiei Euroepe, valabile pentru data de 17 ianuarie, arată că România este a treia cea mai ieftină piață din UE, mai ieftine fiind doar cele din Bulgaria și Polonia.

Creșterea prețului pentru produsele petroliere este cauzată  masiv și de tensiunile geopolitice dintre Rusia și Ucraina, de atacul grupării Houthi din Yemen asupra Emiratelor Arabe Unite.

Colacul de salvare – Timpul

statistică

Sursă foto: Institutul Național de Statistică

 

Prețurile energiei influențează situația în care ne aflăm și coșul nostru zilnic de cumpărături,  iar BNR ne anunță de o creștere cu 12% a prețurilor produselor alimentare în primul trimestru. Potrivit celui mai recent raport al băncii privind inflația, rata anuală a inflației va fi de 9,6% în decembrie 2022. În 2021, rata inflației a fost de 8,2%, cel mai ridicat nivel din 2005. Lipsa de claritate în privința acțiunilor Guvernului rămâne principalul factor de risc.

Nu știm care sunt măsurile pe care guvernanții doresc să le adopte pentru a amortiza, începând cu luna martie, prețurile la energie. Business-urile românești au fost devastate de povara facturilor, alături de consumatorii casnici care n-au avut niciun fel de predictibilitate legat de prețul energiei. În traducere, PIB-ul României în ultimul trimestru al anului 2021 a scăzut, fiind una dintre puținele țări din UE care a întâmpinat un astfel de scenariu.

Cu toate acestea, BNR estimează că inflația va reintra în intervalul țintă de 1,5%-3,5% abia în ultimul trimestru al anului 2023. Criza se pare ca va trece de la sine, mai degrabă decât cu ajutorul guvernanților. Categoriile de cetățeni vulnerabili financiar vor fi din nou lăsați să supraviețuiască, în lipsa unor măsuri coerente. Pentru viitorul apropiat, se pare ca inflația va crește, până să apucă să revenim la sentimente mai optimiste.

Vă invităm să citiți și analizele Dependența de gazul rusesc – adevăr sau mit? și Politizarea crizei energetice – UE va strânge cureaua.

 

Sursă foto: Getty Images

#Te-ar mai putea interesa și