Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici!
close_icon
#Analize / Mădălina Voinea

Inflația a trecut de 10%, mai crește?

Rata inflației a trecut de pragul de 10%, arată datele publicate marțea trecută de Institutul Național de Statistică (INS). Pentru România, această rată este un record al ultimilor 18 ani. La nivel global, inflația este în creștere pe fondul perturbărilor lanțurilor de aprovizionare din timpul pandemiei și al războiului din Ucraina.

Majoritatea statelor au fost luate prin surprindere de o inflație care insistă să crească. Creșterile erau de așteptat să stagneze pe măsură ce economiile își revin după pandemie, dar criza energiei și războiul au alimentat inflația în întreaga lume.

După ce Rusia a invadat Ucraina, previziunile privind inflația au fost resetate, în lumina creșterii prețurilor mărfurilor.

Războiul a stârnit temeri cu privire la stabilitatea aprovizionării cu energie din Rusia, pe care Europa s-a obișnuit să se bazeze, și a perturbat producția de alimente, crescând riscul unei crize alimentare la nivel mondial. Între timp, lanțurile de aprovizionare rămân marcate de întreruperi induse de pandemie, iar cererea pentru unele bunuri este încă mai puternică decât poate suporta producția.

Inflația ridicată este un fenomen generalizat – 60% dintre țări au rate anuale ale inflației de peste 5%, potrivit Bank for International Settlements. Este cea mai mare pondere din anii 1980, în economiile emergente, mai mult de jumătate dintre statele globului au rate ale inflației de peste 7%.

Chiar și în Japonia, care s-a luptat de zeci de ani cu rate ale inflației foarte scăzute sau negative, există  semn că prețurile cresc. Luna trecută, un sondaj guvernamental privind așteptările consumatorilor privind inflația pe un an a crescut la 2,7%, cel mai mare din 2014.

Pentru România, cele mai mari scumpiri au fost înregistrate la gaze (46%), cartofi (36%) și combustibili (34%).

statistica

Sursă foto: Eurostat

 

Care este reacția instituțiilor?  – Prețurile la energie s-au transferat extrem de rapid în prețuri mai mari la nivel generalizat. Mare parte a scumpirilor urmează să vină până la jumătatea anului. O sursă importantă de incertitudini este absorbția fondurilor europene. Next Generation EU, care este condiționată de îndeplinirea unor ținte stricte în implementarea proiectelor, atârnă în cuiul voinței actualie alianțe politice de la guvernare.

Banca Națională a României  se aștepta la o inflație de două cifre abia din al doilea trimestru al acestui an, când erau sistate subvențiile pentru facturi. Cu toate acestea, scumpirile s-au grăbit să se instaleze, iar rata inflației a trecut de pragul de două cifre încă din luna martie.

Consiliile judeţene și spitalele au cerut Guvernului actualizarea bugetelor și a standardelor de cost. Mai exact, CJ-urile doresc adaptarea inflației ajutoarele primite de persoanele cu dizabilități și protecția copilului, dar și suplimentarea bugetelor printr-o rectificare bugetară. În spitale momentan discuția este creșterea rației de hrană pentru pacienți.

Ce urmează – Banca centrală prognozează o creștere majoră a ratei inflației după aprilie, când se încheie schemele de protejare a consumatorilor de creșterile prețurilor la energie.

Prețurile carburanților vor influența semnificativ și rata inflației în acest an, deoarece prețurile internaționale ale petrolului continuă să crească. Prețurile energiei influențează masiv coșul de consum, în România înregistrând o creștere de 12% a prețurilor produselor alimentare în primul trimestru.

BNR prognozează optimist că rata anuală a inflației va fi de 9,6% în decembrie 2022. În 2021, rata inflației a fost de 8,2%, cel mai ridicat nivel din 2005. De asemenea, momentan, scenariul de revenire apare doar în 2023. Banca centrală estimează că inflația va reintra în intervalul țintă de 1,5%-3,5% abia în ultimul trimestru al anului următor.

Realitatea este că inflația a revenit pe scena internațională și face ravagii. Creșterea activității economice, întreruperile lanțului de aprovizionare și creșterea prețurilor mărfurilor s-au combinat și reprezintă o provocare pe care nu o vom învinge ignorând problema sau intervenind legați la ochi asemenea practicii politicii românești.

Prețurile alimentelor și carburanților au crescut, deoarece Rusia și Ucraina sunt mari exportatori de multe materiale relevante, inclusiv gaz, petrol, cărbune, îngrășăminte, grâu, porumb și ulei de semințe.

Mai multe economii din Europa și Asia Centrală, Orientul Mijlociu și Africa depind aproape în totalitate de Rusia și Ucraina pentru importurile de grâu. Pentru țările cu venituri mai mici, întreruperile aprovizionării poate duce la creșterea foametei și a insecurității alimentare. Perturbarea lanțurilor de aprovizionare intensifică, la rândul ei,  presiunile inflaționiste.

Pentru România trebuie să ne uităm atent la populația aflată în risc de sărăcie. Inflația tinde să afecteze fără milă, într-o proporție semnificativ mai mare, persoanele aflate la limita sărăciei. România are în continuare atât cea mai mare rată de sărăcie, cât și cel mai mic prag relativ de sărăcie dintre toate statele membre ale UE.

În 2017-2019, 23,5% din populația totală rezidentă era expusă riscului sărăciei; acest lucru înseamnă că aproximativ 4,5 milioane de persoane sunt expuse riscului sărăciei de venit.

Prețurile mai mari scad valoarea salariilor reale, de economii nici nu se pune vorba, lăsând gospodăriile românești mai sărace. Guvernele apelează tradițional la subvenții pentru a atenua impactul asupra acestora, dar și ajutorul trebuie să vină în timp util și trebuie distribuit rațional și pentru o perioadă de timp limitat. Sacul fără fund al statului este la rândul lui un mit.

romania saracie

Sursă foto: Econmedia

 

În unele cazuri, subvențiile pot fi un instrument eficient de tranziție pentru a ameliora impactul șocurilor. Dar acestea tind să fie lăsate prea mult timp pe loc, ceea ce duce invariabil la efecte adverse. Subvențiile pot diminua rapid cheltuielile în infrastructură, sănătate și educație.

Subvențiile pentru energie tind să se adreseze gospodăriilor mai bogate mai mult decât gospodăriilor mai sărace și încurajează consumul în exces. E nevoie de organizare și competență, iar peisajul politic românesc pare că are priorități diferite.

Germania la rândul său se află într-o situație inconfortabilă. Războiul din Ucraina i-a diminuat deja perspectivele de creștere ale Germaniei, dar o interdicție totală a importurilor de gaze din Rusia – de care este puternic dependentă – ar putea duce țara în recesiune. Raportul, publicat miercuri, estimează că Germania va crește cu doar 1,9% dacă importurile de gaze sunt interzise, față de prognoza de 4,8%.

La rândul său, Inflația din SUA a crescut la un nou maxim din ultimii 40 de ani de 8,5% în martie față de aceeași lună a anului trecut, ca urmare a creșterii vertiginoase a costurilor energiei și alimentelor.

Nu ne va încălzi cu nimic la sfârșitul lunii să știm că nu suntem singurii care se luptă cu inflația, dar ar putea fi o lecție bună pentru Uniunea Europeană de a lucra împreună în a-și asigura securitatea energetică și în a diminua treptat impactul inflaționist al provocărilor impuse de război și de revenirea pandemică. La rândul său, România se trezește mai greu și aștepta cuminte trecerea crizei.

Inflația pare că rămâne, sperăm să fie întâmpinată de un răspuns din partea guvernanților.

Vă invităm să citiți și Inflația, Cursă Națională – 11% În Aprilie? și Inflația – O Dilemă Psihologică În SUA.

 

Sursă foto: Getty Images

#Ultimele buletine de știri

#Te-ar mai putea interesa și