Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici!
close_icon
#Analize / Mălina Mîndruțescu

În Ucraina, ape tot mai tulburi

La trei săptămâni de la invazia Rusiei în Ucraina, progresul este lent, iar distrugerea tot mai colosală. Săptămâna aceasta, am început să vedem partea tot mai sumbră a unui război ținut pe teren, cu tancuri, arme și cocktailuri Molotov, dar și pe social media, în timp real.

Numărul civililor care își pierd viața, ca urmare a acestui război, crește pe zi ce trece  – miercuri, 16 martie, aproape 600 de ucraineni au murit din cauza agresiunilor forțelor rusești, iar peste 500 de civili au fost uciși doar în Harkov, al doilea cel mai mare oraș din Ucraina, unde Rusia a intensificat agresiunile în ultima săptămână.

De asemenea, și jurnaliști au început să-și piardă viața în conflict, atrăgând atenția că acest conflict nu se întâmplă doar în estul Europei, dar că repercusiunile violențelor au un efect mult mai mare asupra întregului mapamond – atât uman, cât și social, economic, cultural, politic și strategic, după cum am arătat în multiplele analize pe acest subiect.

În ultimele zile, un cameraman pentru televiziunea americană Fox News, Pierre Zakrzewski, și o jurnalistă ucraineancă, Oleksandra Kuvshynova, și-au pierdut viața după ce vehiculul acestora a fost asaltat de focuri de armă. Un alt corespondent Fox News, Benjamin Hall, a fost rănit și este în spital.

Săptămâna trecută, un jurnalist american, Brent Renaud, care a lucrat pentru HBO, NBC și New York Times, a fost omorât în conflictul din Ucraina. Acesta se afla în Ucraina, documentând criza migraților pentru publicația TIME.

În timp ce forțele rusești se apropie vertiginos de Kiev, președintele ucrainean, Volodîmîr Zelenski, a intensificat gravitatea situației din țara sa, rugând alianța occidentală să suplimenteze efortul ucrainean cu resurse și armament.

Miercuri seară, președintele ucrainean va vorbi în fața Congresului american, în cadrul discursului anual al președintelui Joe Biden în fața legislaturii americane (State of the Union). Acesta este așteptat să roage Statele Unite, principalul conducător al Alianței NATO, să aloce avioane și suport militar aerian Ucrainei, dar și să ceară impunerea unei măsuri radicale – a unei zone no-fly, pe care aliații vestici sunt reticenți să o ia în considerare.

O asemenea măsură ar presupune că orice avion care traversează deasupra spațiului aerian ucrainean va fi considerat o amenințare. Astfel, o asemenea măsură ar presupune o escaladare a intervențiilor forțelor occidentale în Ucraina. O asemenea acțiune ar intra în conflict direct cu forțele rusești – un scenariu pe care toți actorii vestici doresc să-l evite.

Conform unor surse de la Casa Albă, președintele Biden este pregătit să anunțe încă 800 de milioane de dolari în ajutor militar, care vor merge către Ucraina. Într-un gest simbolic, care a arătat un nivel de unitate atipică sistemului politic american, Senatul a trecut zilele acestea o rezoluție prin care îl condamnă pe președintele Putin în mod unanim, numindu-l pe acesta un „criminal de război”.

În contextul ultimelor zile, președintele Putin a continuat să-și avanseze campania militară înspre vestul Ucrainei, dorind să ia sub control întreaga coastă a Mării Negre din partea Ucrainei, decuplând o mare parte din economia țării de la comerțul internațional.

Marți seară, în timp ce șiroiul de sancțiuni economice la adresa Rusiei continuă să curgă din toate părțile, guvernul rus a anunțat că va impune sancțiuni la rândul său, unor figuri importante. Printre ele, se numără președintele american Joe Biden, Secretarul de Stat american, Antony Blinken, dar și Hillary Clinton.

Până acum, multiplele întrevederi între emisarii ucraineni și ruși, pentru a rezolva conflictul și a ajunge la un compromis vizavi de situație, au eșuat în mod repetat.

discurs zelenski

Sursă foto: Twitter

 

Miercuri, președintele Zelenski a anunțat pentru prima oară că există o posibilitate prin care negocierile ar putea duce undeva. Președintele ucrainean a declarat că este prima dată când negocierile devin mai realiste și că există mai multe semne că un compromis ar fi fezabil, conform surselor guvernului ucrainean.

Aceste declarații au avut loc în timp ce agresiunea forțelor rusești asupra Kiev-ului se agrava. Rușii au bombardat câteva clădiri rezidențiale, unde cel puțin două persoane au murit. Marți seară, Kiev-ul a intrat în izolare („curfew”) timp de 35 de ore.

Tot marți, prim-miniștrii Cehiei, Poloniei și Sloveniei au ajuns la Kiev, o capitală sub asediu, pentru a se vedea cu președintele Zelenski – prima vizită în persoană de la începutul invaziei din partea unor demnitari străini – și un semnal de încurajare pentru ucraineni că Europa, și Occidentul, este în continuare alături de ei.

În cadrul discursului său video zilnic, unde se adresează poporului ucrainean, și nu numai, președintele Zelenski a rugat ca forțele rusești să se predea, acesta spunând că Rusia a suferit mai multe pierderi militare, decât în timpul conflictului cecen.

Acesta a lăudat și acțiunile jurnalistei Marina Ovsyannikova, o editoare de știri pentru un post de televiziune rusesc, care, în timpul unei emisiuni live, a intrat în platou, cu o pancartă care denunța războiul, criticând presa țării că minte poporul rus. Aceasta a fost imediat reținută și a fost amendată. În urma acestor acțiuni, jurnalista ar putea ajunge la închisoare până la 15 ani.

De asemenea, mai multe poze, care au survenit pe Twitter, arată adevărata realitate a vieții în Rusia. Acum, în orice restaurant, spre exemplu, toate prețurile au crescut cu 20%, pentru a diminua din valoarea rublei rusești, care s-a prăbușit odată cu anunțurile sancțiunilor.

În același timp, în Occident, statele încep să ia măsuri tot mai agresive față de oligarhii ruși și de persoanele cu bani și influență, care au legături cu regimul de la Kremlin.

jurnalista rusia

Sursă foto: Twitter

 

În Marea Britanie, guvernul lui Boris Johnson a anunțat că va impune noi sancțiuni împotriva oligarhilor, aliaților politici și propagandiștilor lui Putin. Datorită sistemului financiar și a lipsei de reglementare pentru banii anonimi, personaje apropiate de Kremlin au peste 130 de miliarde de dolari în venituri în Marea Britanie.

La începutul săptămânii, guvernul britanic a declarat că a impus sancțiuni care vizează peste 370 de persoane, care ar putea avea vreo legătură cu guvernul de la Kremlin, sau cu președintele Vladimir Putin.

Printre aceștia se numără nume grele din elita politică și de business din Rusia, cum ar fi Dmitri Medvedev, fostul președinte al Rusiei, prim-ministrul Mikhail Mishustin, Dmitri S. Peskov, purtătorul de cuvânt de la Kremlin, Maria Zakharova, o purtătoare de cuvânt din cadrul Ministerului de Externe rus, Sergei Shoigu, ministrul Apărării și Mikhail Fridman, un miliardar rus și fondatorul Alfa Bank, cea mai mare bancă privată din Rusia.

Pentru mai multe analize True Story Project despre conflictul din Ucraina, puteți accesa: „Ucraina – Când ar putea adera la UE?” și „Izolarea Rusiei continuă”.

 

Sursă foto: Getty Images

#Ultimele buletine de știri

#Te-ar mai putea interesa și