Criza Coronavirus a devenit una din cele mai puternice crize mondiale. Dincolo de impactul direct asupra sănătății populației, COVID-19 creează efecte economice, sociale și geopolitice, unele evidente și imediate, altele încă neclare și pe termen lung. Discuțiile actuale se axează aproape exclusiv pe analiza fenomenului epidemiologic și medical. Fără a diminua importanța acestuia, TSP vă aduce în dezbatere celelalte aspecte ale crizei Coronavirus, printr-o serie de analize ale acestora, precum și a politicilor ce se impun pentru conținerea crizei și adaptarea la efectele sale. 

Continuăm seria de articole despre criza Coronavirus cu o analiză scrisă de Mălina Mândruțescu.

Cu o săptămână în urmă, efectele pandemiei COVID-19 au luat cu asalt vechiul continent, cu măsuri fără precedent pe care le văzusem numai în China, dar nu și în sistemele democratice ale Europei. De la țări care au blocat orice tranzit extern, la sute de milioane de oameni aflați în carantină, care pot ieși din casă numai pentru strictul necesar, la farmacii și supermarketuri, impactul unei recesiuni globale este nu numai iminent, dar începe să penetreze fiecare pătură socială în societăți din toate colțurile lumii. 

Distanțarea socială ce s-a instituit la nivel sistemic în multe țări europene și nu numai, pentru a preveni și întârzia răspândirea virusului, afectează afacerile care depind de interacțiunea cu clientul. Datorită interconectivitații economice și sociale, trebuie să privim aceste schimbări ca un “domino effect” care va rezulta în schimbări în lanț. Putem lua exemplul transportului aerian: când oamenii decid să nu mai zboare, aceștia nu mai consumă nimic în aeroport, nu mai au nevoie de un taxi/Uber spre destinație, nu mai rezervă o cameră de hotel, și așa mai departe.

Industria HORECA, în special în metropole des vizitate de turiști și bine cunoscute pentru scena vibrantă culinară, viața de noapte sau cea de entertainment, va avea de suferit semnificativ. De exemplu, New York a anunțat că va închide teatrele de pe Broadway, o parte fundamentală a economiei de turism din New York City, care aduce venituri de aproximativ 1,8 miliarde de dolari anual. Aceste schimbări în atitudinile sociale ale populației sunt cele, care adunate toate laolaltă, vor produce o cascadă economică de neconceput în actualul context global. 

Însă cei care vor suferi cel mai mult în urma acestei pandemii sunt cei cu venituri mici și cei care muncesc conform unui tarif orar, dintre care mulți nu au acces la un concediu medical plătit și care sunt și cei mai vulnerabili la a fi expuși la virus, deoarece sunt în contact frecvent cu alți oameni prin natura muncii (taximetriști, muncitori, menajere, chelneri). Cu atât mai mult, tipul muncii fiind unul fizic și atât de localizat, conceptul de “work from home” nu se aplică. Această pătură socială nu își permite să stea acasă sau să-și ia zile libere și reprezintă și cea mai vulnerabila secțiune a societății. Pentru mulți, a sta acasă înseamnă a nu fi plătit.

În comparație cu cei care câștiga cel mai mult, care lucrează de acasă în proporție de 35% din timp, numai 8% din cei care lucrează în industria de servicii, care de obicei presupun poziții de manager, lucreaza de acasa o parte din timp. Guvernele ar trebui să identifice aceste secțiuni care sunt cele mai vulnerabile în societate și să formuleze un plan de acțiune, prin care să îi ajute sub forma unui pachet de servicii sociale și concediu medical plătit, care este nu numai demonstrat că reduce răspândirea virusului, dar este și opțiunea de bun simț care ar trebui adoptată.

Deși economia de servicii rămâne una dintre cele mai afectate de răspândirea pandemiei, aceasta nu este singura. Afacerile vor avea de suferit în urma acestei crize generate de virus. Companiile mici, medii și nu numai, depind de împrumuturi și credite pentru a-și pune afacerea pe picioare. Odată cu răspândirea virusului, activitatea economică va încetini semnificativ, iar viitorul va fi incert pentru multe afaceri. Acest lucru nu va afecta numai posibilitatea unui profit în viitor, dar și plata de chirii, salarii și activitatea unei afaceri în general. În consecință, aceste schimbări vor impacta nu numai abilitatea unei afaceri de a-și ține operațiunile în funcțiune, dar și posibilitatea de a împrumuta bani. Fără acest considerent crucial pentru comunitatea de afaceri mici și mijlocii, oameni vor fi concediați, costurile vor fi tăiate, investițiile vor fi puse pe pauză și insolvența va deveni o posibilitate reală.

Rezerva Federală din SUA a acționat săptămâna trecută prin a tăia rata dobânzii la aproape 0 și a luat măsuri pentru a continua să pompeze împrumuturi în economie, pentru a evita un șir de afaceri de la închidere. Guvernele ar trebui să acționeze rapid și drastic în a veni în ajutorul mediului de afaceri. Danemarca a anunțat că va plăti 75% din salariile angajaților de la privat, pentru a evita concedieri. Companiile care vor fi nevoite să-și concedieze 30% din forța de muncă vor fi acoperite de stat, o măsură care va rămâne în vigoare până în luna iunie și care va acoperi în jur de 70.000 de oameni.

Acompaniate de un sistem robust de servicii sociale și medicale, multe țări europene care par să fie blocate în a-și formula un plan de acțiune pentru a minimiza efectele economice ale unei crize iminente de pe urma pandemiei, ar trebui să ia aminte și să urmeze abordarea Danemarcei. Numai prin investiții majore și pomparea de bani din partea statului în propria economie și înproprii oameni, pot țările să mai spere la evitarea unei recesiuni, după ce criza pandemiei Coronavirus se va sfârși.

Mălina este absolventă a Queen Mary University of London cu licență dublă în istorie și studii politice și actualmente masterandă în terorism și violență politică la University of St Andrews.

Sursă foto: Business Insider

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here