Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici!
close_icon
#Analize / Ovidiu Achim

Impactul crizei politice actuale

La mai bine de două luni de la izbucnirea crizei politice în România, nu există un bilanț oficial al impactului social, economic sau sanitar pe care aceasta l-a avut, și îl are, dar reacțiile din diferite medii, care apar tot mai des, sunt destul de grăitoare în acest sens.

La începutul lunii septembrie, tensiunile din coaliția de guvernare deveneau tot mai aprige. USR-PLUS boicota și reclama susținerea proiectului de dezvoltare locală „Anghel Saligny” de către premierul Florin Cîțu, iar acesta din urmă îl pe demitea pe Ministrul Justiției de atunci, Stelian Ion, ridicând diferite semne de întrebare cu privire la integritatea sa.

Deja din data de 3 a lunii septembrie, USR PLUS depusese împreună cu AUR o moțiune de cenzură împotriva guvernului Cîțu, dar demiterea acestuia s-a tergiversat până ce, o lună mai târziu, o nouă moțiune, de data aceasta înaintată de PSD, a fost votată cu un scor record.

Deși s-a negociat cu partidele în diferite forme și etape, până la dată publicării acestui articol nu se ajunsese la un consens, criza accentuându-se pe zi tot mai mult. De fapt, orice analiză a situației politice actuale trebuie să plece de la observația că aceasta s-a suprapus în mod nefast cu evoluția defavorabilă a crizei sanitare provocate de pandemia de Covid-19 și cu cea energetică, scumpirile la gaze și la curent trebuind să fie discutate de membrii unui guvern interimar.

Unele guri spun că tensiunile dintre membri fostei coaliții e guvernare ar fi făcut ca aceștia să neglijeze guvernarea de mai bine de 6 luni, dar o corelație clară cauză-efect între cea politică și cea sanitară și energetică este greu de urmărit.

citu

Sursă foto: Euronews

 

Deși în plan intern, evenimentele politice țin primele pagini ale ziarelor și fac subiectele emisiunilor din prime-time de mai bine de două luni, analize, uneori chiar mai lucide decât cele autohtone, nu au întârziat să apară în prea străină.

El Pais, a publicat o prezentare foarte amplă a crizei politice și energetice din România, comparând situația sumbră a raționalizării căldurii la câteva ore pe zi cu cea din era comunistă. Spaniolii insistă asupra măsurilor luate cu întârziere de guvernul interimar de ajutare a primăriilor locale și arată că situația nu este critică doar pentru încălzirea caselor, ci și pentru a spitalelor și a școlilor. Analize similare, centrate pe legătura dintre criza politică și cea sanitară sau energetică au apărut și în Le Figaro sau pe TRT World.

Dacă la început de septembrie România nu depășea 1500 de cazuri de infectări cu Coronavirus pe zi, în câteva săptămâni, situația le-a scăpat autorităților cu totul de sub control, derapând într-un haos generalizat.

Criza sanitară a coincis cu evoluția crizei politice, guvernul interimar având prerogative limitate, așa cum arăta Lucian Bode, Ministrul de Interne, la început de octombrie: „Noi în acest moment suntem Guvern interimar. […] Putem să prelungim starea de alertă, dar atenţie, nu putem introduce măsuri noi. […] Un guvern interimar nu poate introduce politici noi, nici măcar prin hotărâri de guvern.” Declarația a stârnit însă unele controverse, arătându-se, din partea mai multor oameni politici, că există diferite procedure de urgență pe care un govern interimar le poate accesa.

De fapt, guvernului demis i se reproșează tocmai proasta gestionare a pandemiei din lunile de vară, când s-a „îmbătat cu apă rece”, lăudându-se că pandemia a fost învinsă, iar neimplicarea activă și atitudinea defetistă a guvernului interimar în acest sens se explică, probabil, printr-o anumită prudență în acțiuni cauzată de situația incertă din punct de vedere politic în care ne aflăm.

economie

Sursă foto: Evenimentul Zilei

 

Criza politică nu a ferit nici domeniul economic. Instabilitatea monedei naționale, creșterea inflației și a deficitului bugetar, creșterea indicelui ROBOR și scepticismul investitorilor tipic situațiilor de criză sunt factori care vor domoli creșterea economică pe termen scurt, se arată.

Deja în luna octombrie, BNR a trebuit să intervină în piață, în urma scăderii rezervei valutare. De asemenea, pentru perioada următoare se așteaptă o continua depreciere a monedei naționale în fața euro și o creștere a dobânzii datoriei publice. Cu cât se va prelungi criza politică, cu atât măsurile de sprijin al populației în această situație vor înceta să apară.

Acest lucru este valabil și în ceea ce privește criza energetică. Guvernul interimar a reușit să emită o ordonanță cu privire la creșterea prețurilor la electrictate și gaze naturale, însă măsura a fost întâmpinată cu scepticism din pricina procedurii laborioase de implementare și a eficacității scontate.

Unii analiști arată, însă, că specificul pieței economice ne învață că în cazul creșterii prețurilor nu va veni, neapărat, o creștere a producției care să satisfacă cererea și, prin urmare, aceast domeniu este impropriu numit „piață”, fiindcă se reglează prin mijloace diferite față de celelalte. Criza energetică este una trans-națională, dar modul în care aceasta este gestionata, cu întârziere, până acum nu poate decât amplifica efectele negative pe care le are asupra nivelului de trai.

Deși nu există un consens al analiștilor în acest sens, fiindcă orice proiecție contrafactuală este lipsită de valoare, cert este că lipsa de implicare cauzată de prerogativele limitate ale guvernului interimar și presiunea politică din ultimele două luni exercitată asupra instituțiilor publice au întârziat prevenirea și ameliorarea efectelor celorlate crize traversate de români, provocând o avalanșă de urgențe.

În plus, apar, din păcate, îngrijorări și cu privire la capacitate de implementare a Planului de Redresare și Reziliență, pentru care România s-a angajat să realizeze o serie de reforme premergătoare. Poate cel mai greu de acceptat este însă faptul că unele efecte ale crizei prezente nici nu au fost resimțite încă de români.

Dacă v-a plăcut aceasta analiză marca True Story Project, puteți citi și altele pe teme de politică interna ca:  PNRR: Între agonie și extaz sau Criza energiei din UE – Prețurile cresc, la fel și disperarea oamenilor.

 

Sursă foto: Expansion

#Ultimele buletine de știri

#Te-ar mai putea interesa și