Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici!
close_icon
#Analize / Ovidiu Achim

Germania: un nou început

Evenimentul de politică externă care ne-a captat cel mai mult atenția în ultimele zile a fost reprezentat de alegerile parlamentare din Germania. Social-Democrații (SPD) lui Olaf Scholz au învins cu 25,8%, urmați de Creștin-Democrați, partidul lui Armin Laschet și al Angelei Merkel, cu doar 24,1% și de verzi cu 15%. Se așteaptă ca acest rezultat să aducă cu sine un punct de cotitură atât în politica Germaniei, cât și în cea europeană.   

Olaf Scholz, marele învingător al alegerilor, a fost susținut în cursa electorală de Partidul Social-Democrat (SPD), deși niciodată nu reușise să se impună ca lider al acestuia. Este considerat un politician moderat, care acordă atenție deosebită politicilor economice. Deși a părut că îi lipsește carisma și discursul altor politicieni, fiind numit chiar „Scholz-o-mat” pentru lipsa sa de expresivitate, Olaf Scholz a atras atenția alegătorilor prin politicile sale de stânga, susținând necesitatea locuințelor sociale și a majorării salariului minim, rezumate de sloganul său de campanie „aus respekt” (din respect).

Acesta s-a remarcat prin funcția de Ministru al Finanțelor pe care a avut-o în guvernul de coaliție al Angelei Merkel. În special planul de redresare economică pe care l-a supervizat a fost întâmpinat favorabil, fiind văzut ca o soluție pertinentă de a susține afacerile, industria și angajații după pandemie și să readucă stabilitate economică. Așa cum singur l-a intitulat, planul de redresare se dorește a fi o „bazooka” a economiei germane, care, după ani de surplus economic, a trebuit să se îndatoreze pentru a preîntâmpina o criză.

Deși a avut contestatarii săi, Scholz se bucură în acest moment de o reputație promițătoare, fiind considerat un politician cu viziune. Și-a câștigat încrederea nu numai prin măsurile sale, ci și prin declarațiile pline de speranță, care denotă un plan de reabilitare economică bine pus la punct. De fapt, acesta a declarat foarte adesea că germanii nu trebuie să se teamă de o nouă criză economică devastatoare și că situația se va remedia în mai puțin de zece ani.

Ca o încununare a acestei viziuni, Scholz însuși își descrie politica economică ca fiind „pragmatică, dar orientată spre viitor.” În ceea ce privește politica externă, acesta promite să fie un continuator al liniei impuse de Angela Merkel și să colaboreze de-aproape cu NATO și SUA. Totuși, criticile ministrului de finanțe au fost și mai aprige de atât. Acesta s-a aflat nu demult în mijlocul unui scandal de fraudă, acuzații pe care le-a negat în repetate rânduri. Se pare, totuși, că acestea nu au reușit să îi compromită în vreun fel imaginea politică.

angela merkel armin laschet

Sursă foto: RADOR

 

Privit ca o continuare firească a politicilor de centru, favorabile proiectului european, ale Angelei Merkel, Armin Laschet s-a remarcat de-a lungul timpului atât prin susținerea și consensul pe care le-a arătat față de fostul cancelar, cât și prin relațiile bune pe care le-a cultivat cu ceilalți lideri europeni. Coleg în Uniunea Creștin-Democrată, pe care o și conduce, cu Merkel, Laschet este, din 2017, și prim-ministrul celui mai populat și mai industrializat land, Renania de Nord-Westfalia.

Politicianul din Aachen a arătat întotdeauna un interes deosebit pentru migrație și integrare. În 2005 a devenit primul ministru pentru integrare și s-a implicat activ în problemele minorității turce, primind chiar porecla „Armin Turcul”. De asemenea, în 2015, Laschet a fost unul dintre cei mai vocali susținători ai deciziei Angelei Merkel cu privire la criza migranților. Germania a primit atunci peste un milion de refugiați.

A avut un tată miner, s-a format ca avocat, iar până să intre în politică a lucrat ca jurnalist. Armin Laschet a fost unul dintre apărătorii industriei cărbunelui din Germania, landul Renania de Nord-Westfalia fiind fruntaș în producția de cărbune, dar ulterior, după adoptarea deciziei de a renunța din 2038 la energia generată de cărbuni, acesta s-a arătat interesat de politicile verzi, susținând oportunitatea unei industrii energetice bazată pe hidrogen.

În ultimii ani, a pierdut din credibilitate în urma modului în care a administrat pandemia și criza inundațiilor, dar și a unor declarații nonșalante privind aceste subiecte, fiind numit de mai multe ori un lider nepotrivit pentru situațiile de criză. Pe acest fond, se pare că au apărut și anumite disensiuni între Laschet și Angela Merkel.

Deși a început cursa electorală din poziția candidatului favorit, Laschet a pierdut pe parcurs din simpatia inițială. Candidatul Uniunii Creștin-Democrate a dus o campanie moderată, dar a fost pe alocuri vag sau incoerent în anumite declarații și nu a fost nici scutit de ochiul critic al presei, care i-a taxat imediat gafele și neatenția din aparițiile publice. Cea mai flagrantă dintre acestea este, probabil, momentul când a fost surprins râzând în timp ce președintele Germaniei ținea un discurs privitor la inundațiile din această vară care au devastat mai multe orașe germane. În ciuda tuturor eforturilor de redresare, evenimentul a adus o scădere substanțială în sondaje.

Annalena Baerbock

Sursă foto: BBC

 

A treia figură marcantă a acestor alegeri a fost Annalena Baerbock, candidata verzilor. În conformitate cu programul partidului său, aceasta reprezenta schimbarea imediată și susținea că următorul guvern german va trebui să facă mai mulți pași înainte pe drumul protejării climatului și al planetei pentru a se putea ridica la standardele impuse de Acordul de la Paris.

Aceasta își mai propunea ca obiective de guvernare protejarea drepturilor copilului și a refugiaților și relaxare fiscală pentru cei cu venituri mici. De asemenea, aceasta s-a prezentat în mai multe rânduri ca mamă și ca feministă și ar fi putut fi primul cancelar dat de partidul verde. Deși a avut alegătorii săi, mai multe scandaluri privitoare la lipsa de acuratețe a CV-ul său, dar și criticile dure pe care proiectul său de acordarea a azilului politic le-a primit au transformat-o într-un personaj destul de controversat.

Sistemul politic german presupune că alegătorii votează partidele și candidații din circumscripții și nu cancelarii în mod direct, aceștia sunt numiți de partidul câștigător în urma alegerilor. Pentru ca un partid să ajungă în parlament, acesta trebuie să câștige minim 5% din voturi.

În urma rezultatelor alegerilor, SPD, partidul lui Olaf Scholz va trebui să facă o coaliție pentru a putea guverna. Acesta a declarat că susține colaborarea cu Partidul Verzilor și cu Partidul Liberal-Democrat. Așa-zisa coaliție „semafor” ar urma să încheie influența politicilor conservatoare din ultimii 16 ani a CDU și să asigure drumul spre modernizare sustenabilă a statului german. Este pentru prima dată când SPD și CDU nu strâng împreună 50% din voturi. În acest scenariu, partidul Angelei Merkel ar urma să intre după un deceniu și jumătate în opoziție.    

Dacă v-a plăcut acest articol marca True Story Project, puteți citi și altele pe teme de politică externă ca: O Germanie fără Angela Merkel sau  Noul portret al lui Viktor Orban zugrăvit de conservatorii americani

 

Sursă foto: Politico

#Ultimele buletine de știri

#Te-ar mai putea interesa și