Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici!
close_icon
#Analize / Mălina Mîndruțescu

Genocidul armean: un punct de cotitură între SUA & Turcia

Peste weekend, președintele american Joe Biden a ținut o conferință de presă, prin care acesta a descris persecutarea populației armene din Turcia drept genocid.

Prin acest discurs, Biden a devenit primul președinte american care să folosească cuvântul „genocid” pentru a descrie tratarea populației armene de către Turcia – un subiect sensibil, pe care predecesorii lui Biden au încercat să-l aplatizeze, evitând termenul de „genocid”.

În cadrul unui eveniment de comemorare care marca 106 ani de la începutul masacrului din timpul primului război mondial, Biden și-a îndeplinit una din promisiunile sale din timpul campaniei prezidențiale, descriind persecutarea armenilor de către Turcia drept acte care pot fi catalogate drept „genocid”.

Populația armeană a fost ucisă și deportată în mod sistemic de către fostul Imperiu Otoman, care este acum Turcia. Un motiv pentru care foștii președinți americani au evitat să folosească termenul de genocid este conotația sa controversată, una dintre implicații fiind o relație mai tensionată cu Turcia.

Însă, președintele democrat pare să nu se fi înlăturat de la o provocare – decizia sa de a numi masacrul armean drept genocid ar putea crea fracțiuni severe între SUA și Turcia. Prin această declarație, președintele Biden s-a poziționat drept un susținător al drepturilor omului la nivel global, căruia nu-i este teamă să se afirme în pofida repercusiunilor politice care ar putea apărea.

Oficialii americani începuseră să dea semnale aliaților săi care susțineau o declarație de recunoaștere a genocidului din partea Americii. Săptămâna trecută, anticipând o declarație din partea lui Biden, ministrul de externe turc, Mevlut Cavusoglu a fost întrebat de către o televiziunea turcă de posibilele repercusiuni ale unei asemenea declarații. Acesta a răspuns vehement: „Dacă America dorește ca relația dintre cele două țări să se înrăutățească aceasta este in totalitate decizia lor”.

biden sua

Sursă foto: AP News

 

Decizia lui Biden – interes politic sau expunerea unui nou set de valori? 

Mișcarea lui Biden de a recunoaște persecutarea și masacrarea populației etnice armene din cadrul Imperiului Otoman a venit după ani de „lobbying” din partea comunității armean-americane, printre care și personalități publice, precum Kim Kardashian sau Serj Tankian, solistul trupei de metal, System of a Down, dar și din partea unor oficiali din Washington care erau simpatizanți ai ideii.

Ministrul de externe turc și-a completat comentariul și sâmbătă, în urma declarației de recunoaștere a genocidului din partea președintelui Biden, spunând că Ankara nu recunoaște evenimentele drept genocid și respinge în mod absolut termenul folosit de către președintele american. Acesta a mai completat că Turcia nu va fi dăscălită de către America asupra propriei istorii, declarând că declarația președintelui Biden a fost o mișcare de oportunism politic.

Declarația lui Joe Biden de sâmbătă a deschis o dezbatere privind abilitatea actorilor externi de a plasa judecată față de acțiunile și istoriile altor popoare în rândul societății turcești.

În urma declarației, Cavusoglu l-a convocat pe Ambasadorul american din Turcia pentru a-și exprima dezacordul și furia cu privire la declarațiile președintelui Biden. Majoritatea partidelor politice din Turcia, inclusiv opozanți ai guvernului naționalist și de extremă dreaptă al președintelui turc, Recep Tayyip Erdogan, au denunțat decizia Statelor Unite.

erdogan turcia

Sursă foto: Reuters

 

Declarația președintelui Biden a reflectat dorința actualei Administrații democrate de a apăra și susține drepturile omului pe o scenă tot mai largă și globală. În cadrul discursului său, Biden a menționat trauma care a dăinuit peste generații și generații asupra imigranților armeni și a comunității armean-americane.

În contextul unui discurs care are un potențial de controversă și repercusiune politică atât de mare cuvintele folosite de președinte au fost atent alese pentru a încerca să aplatizeze gravitatea mesajului subliminal transmis de către Administrația Biden Turciei. Mesajul lui Biden a constat mai mult într-o afirmație a atrocității suferite de populația armeană, mai degrabă decât o blamare a țării.

De asemeni, Biden a trebuit să-și aleagă extrem de atent cuvintele pentru a nu da vina pe actuala republică turcă. Acesta a menționat campaniile de exterminare derulate de către Imperiul Otoman, unde mai bine de „un milion și jumătate de armeni au fost deportați sau masacrați”.

De-a lungul anilor, diversele Administrații prezidențiale care au trecut pragul Casei Albe au încercat să se țină departe față de termene precum „genocid”, în contextul în care Turcia este membră NATO și un aliat de lungă durata al Americii din perioada Războiului Rece.

Poziția Turciei tinde să plaseze responsabilitatea agresiunilor față de armeni pe contextul timpurilor: a fost o conjunctură generată de instabilitatea și haosul perioadei care a dus la căderea Imperiului Otoman, mai degrabă decât o misiune organizată de masacru împotriva armenilor.

Anumiți experți spun că genocidul armean este mult prea apropiat de momentul de concepție al republicii turce moderne pentru a fi recunoscut de către țară drept un genocid. Conform unui profesor de studii arabe: „pentru a accepta evenimentul drept genocid Turcia ar fi nevoită să pună sub semnul întrebării întreaga filozofie din spatele formării naționalismului turc”.

La ce ajută o recunoaștere a genocidului acum?

La mai bine de 100 de ani de la eveniment doar 30 de țări au recunoscut în mod formal masacrul drept genocid, în timp ce multe alte state continuă să-și păstreze tăcerea.

Pe vremea Administrației Obama, fostul președinte democrat se afla într-un context mult mai sensibil cu privire la Turcia, unde crearea și menținerea unor relații bune între cele două țări era văzută drept prioritară.

Acum, la mai bine de 10 de ani după, Erdogan și-a solidificat o reputație de autocrat care greu mai poate fi disputată și care este recunoscută și de actuala Administrație a lui Joe Biden. În momentul de față relațiile dintre SUA și Turcia se află într-un impas. Această realitate ajută promovarea acestei agende externe a lui Biden: Erdogan este un despot, iar percepția de odinioară a Turciei drept unul din pilonii NATO a decăzut, Turcia fiind acum văzută drept oaia neagră a Alianței transatlantice.

Decizia lui Biden de a recunoaște genocidul este una curajoasă. Rămâne de văzut care vor fi repercusiunile.

Pentru alte analize True Story Project despre Turcia, puteți accesa: „Problema Turciei – Erdogan & ambițiile dictatoriale într-o economie capitalistă” și „Turcia & NATO – un tango fără ritm”.

 

Sursă foto: EPA

#Ultimele buletine de știri

#Te-ar mai putea interesa și