Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici!
close_icon
#Analize / Mădălina Voinea

G7 – Taxarea globală sau moartea paradisurilor fiscale

Taxarea marilor corporații este o problemă constantă, în care economiile în curs de dezvoltare, cât și cele dezvoltate se împiedică de aceleași obstacole. Calea ”paradisurilor” fiscale a fost aleasă de majoritatea corporațiilor care și-au depozitat mare parte din bani în țări unde sistemele fiscale sunt mult mai puțin dezvoltate și permit mult mai multe portițe de scăpare.

În cele din urmă, economia globală face un prim pas uriaș spre elaborarea și implementarea unei soluții menite să atace în mod direct această problemă. În urmă cu doar câteva zile grupul G7 a hotărât demararea unei inițiative puternice pentru implementarea unui sistem de impozitare global de minim 15%. Astfel, vă propunem să descoperim împreună mai multe despre care sunt argumentele acestui sistem, dar și cum va funcționa acesta în practică.

g7 summit

Sursă foto: Reuters

 

Ce presupune acordul G7?

Grupul celor Șapte (G7) reprezintă un forum internațional al guvernelor unor state dezvoltate din punct de vedere economic, tehnologic și militar: Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia, Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord și Statele Unite ale Americii. Împreună, acestea, deși cuprind aproximativ 14% din populația lumii, însumează 60% din produsul intern brut la nivel mondial.

Sub primul pilon, țările în care multinaționalele generează venituri vor primi noi drepturi de taxare pentru cel puțin 20% din profitul companiilor ce depășesc o cotă de profit de 10%, aplicându-se corporațiilor cu adevărat majore.

G7 a agreat de asemenea o cotă minimă de taxare la 15%, mai mică decât propunerea inițială de 21% a lui Joe Biden. Oricum, valoarea cotei este încă sub negociere, iar presupunerile generale sunt că aceasta ar putea crește de la valoarea actuală.

Cât va aduna la bugetele naționale?

OECD-ul estima anul trecut că această reformă va strânge aproximativ 81 de miliarde de dolari în materie de venituri din taxare. Primul pilon ar aduce între 5 și 12 miliarde, în timp ce al doilea pilon ar colecta între 42 și 70 de miliarde. Toate aceste estimări sunt făcute pentru o cotă minimă globală de 12,5% care este sub cea agreată momentan. Estimările pentru propunerea inițială de 21% a lui Joe Biden, arată că veniturile ar putea încorpora până la 640 de miliarde de dolari din taxe ce acum sunt evitate de corporații.

În ceea ce privește estimările pentru veniturile fiecărei țări, acestea au momentan variații destul de mari, pentru că depinde de un cumul de factori ce încă nu au fost aduși în discuție, mai ales cum va arăta implementarea în raport cu sistemul fiscal național în vigoare. Spre exemplu, în cazul Regatului Unit la o cotă de 21% veniturile adiționale ajung și până la 14,7 miliarde de lire sterline.

g7 discutie taxa globala

Sursă foto: Reuters

 

În mâinile cui e balanța puterii?

Ca în cazul oricărei alte negocieri de acest calibru, discuția se poartă evident și în plan politic, anume cine deține avantajul din balanța puterii, iar în cazul G7 – format din SUA, Canada, UK, Germania, Franța, Italia și Japonia – se aplică același principiu.

Pentru Rishi Sunak, găzduind reuniunea miniștrilor de finanțe, în timp ce Marea Britanie deține președinția rotativă a G7, a fost vorba despre trimiterea unui mesaj că Marea Britanie post-Brexit deține încă influență în lume. Surse apropiate au declarat că reticența inițială a Regatului Unit de a susține planul Biden pentru o rată minimă de impozitare globală s-a bazat pe apropierea Washingtonului de discuțiile comerciale. Au existat îngrijorări în cadrul partidului conservator de a gestiona suprasolicitarea suveranității fiscale, în timp ce cancelarul a dorit să negocieze condiții mai bune pentru a crește mai mult impozitul pentru Marea Britanie de la marile companii de tehnologie din SUA.

În ciuda încercării de a conduce o strategie de relansare comercială, nu este clar ce a reușit Sunak să extragă dincolo de titluri, sugerând că Marea Britanie este un aliat incomod. Washingtonul a precizat, de asemenea, exact unde se află echilibrul puterilor: amenințând că va impune tarife punitive țărilor din Regatul Unit și UE dacă nu își vor scădea taxele unilaterale pentru serviciile digitale.

Marea Britanie, Franța și alte câteva țări au folosit aceste taxe digitale asupra firmelor de tehnologie din SUA ca măsură de rezervă până la punerea în aplicare a unui acord global, strângând sute de milioane pentru trezoreriile naționali. Deși Washingtonul ceruse eliminarea lor imediată – într-un punct probabil de blocare pentru progresul viitor – un acord specific pentru o rată minimă globală de cel puțin 15% arată că astfel de obstacole pot fi depășite.

În cazul lui Joe Biden, o taxă globală minimă este esențială pentru agenda sa economică cu care a reușit să câștige scaunul de la Casa Albă. Acesta trebuie să accelereze strângerea de fonduri pentru a putea finanța planul de relansare post-pandemic care ar valora aproximativ 1,9 trilioane de dolari. Cel mai probabil o încercare de creștere a grile fiscale la nivel național s-ar confrunta cu o opoziție republicană acerbă, astfel un acord internațional ar putea cântării enorm în agenda președintelui.

În ceea ce privește proiectul Uniunii Europene, acesta se află într-un stadiu vulnerabil fără o coordonare în masă pe tematica grilelor fiscale. Multe dintre statele membre aplică rate de taxare pentru marile corporații care sunt sub 15%, incluzând Irlanda, Ungaria sau Cipru. Marile puteri ale alianței văd astfel de inițiative ca fiind incompatibile cu idealurile UE. Bruxelles-ul are nevoie de unanimitate ca o reformă în taxare să devină realitate, dar speranța este că odată cu acordul de la Londra o reformă europeană ar căpăta o tracțiune masivă.

acord

Sursă foto: Reuters

 

Care sunt pașii următori?

Acordul urmează să fie dezbătut mult mai pe larg într-o întâlnire a G20 ce va avea loc la Veneția în luna iulie. Paolo Gentiloni, comisarul UE pentru economie, a descris acordul de sâmbătă drept un “mare pas către un acord global fără precedent privind reforma fiscală” și a promis că UE va “contribui activ la realizarea acestui lucru” la Veneția.

Dar ministrul irlandez de Finanțe, Paschal Donohoe, a cărui țară oferă o rată scăzută de 12,5% a impozitului pe profit, a scris pe Twitter că orice acord ar trebui să „satisfacă nevoile țărilor mici și mari, dezvoltate și în curs de dezvoltare”.

El s-a referit la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD), o organizație economică interguvernamentală cu 38 de țări membre, care promovează comerțul mondial și a lucrat și la actualizarea regulilor fiscale globale.

Cert, este că suntem încă la ani distanță de implementarea unei astfel de măsuri de o anvergură uriașă. Categoric vor exista multiple negocieri în încercarea de a satisface atât giganții economiei mondiale, cât și țările mici, precum Cipru, ce au reprezentat un adevărat paradis fiscal al ultimelor decenii.

Important este că, în cele din urmă, o direcție clară pare să fi fost setată, iar reacția generală a statelor care au emis o părere legată de inițiativă pare să fie una pozitivă.

Vă recomandăm și analizele Pandemia Datoriilor – $281 De Trilioane La Nivel Global și Infrastructura Lumii, Locul De Joacă Al Hackerilor.

 

Sursă foto: Getty Images/True Story Project

#Ultimele buletine de știri

#Te-ar mai putea interesa și