Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici!
close_icon
#Analize / Mălina Mîndruțescu

Extremismul de dreapta: noul terorism

Acum că Joe Biden a fost investit ca și cel de-al 46-lea Președinte al Statelor Unite, mulți adepți ai ordinii globale au respirat ușurați: valorile liberale și democratice au învins din nou, ordinea normelor, a bunului simț și a diplomației va fi restaurată, iar lumea se va întoarce la normal.

Numai de-ar fi atât de ușor.

capitoliu

Un protestatar cu un steag al statelor Confederate ale Americii la Capitoliu, ianuarie 2021. (Getty Images)

 

În cadrul discursul său de învestitură, Joe Biden a reamintit de pericolul extremismului politic, al supremației albe, al nativismului și al terorismului politic. Numai cu două săptămâni înainte de ceremonia de învestitură am fost martorii consecințelor diviziunii politice, a polarizării extreme și a unei retorici periculoase. La violențele de la Capitoliu se aflau și protestatari care țineau în mână steaguri ale Confederației sau sloganuri care susțineau Holocaustul.

Trumpism & extremismul de dreapta

Deși nu este nici pe departe singurul motiv, mandatul lui Donald Trump a jucat un rol esențial în ascensiunea unei retorici extremiste de dreapta în spațiul public al democrațiilor vestice. De la atacurile teroriste din Noua Zeelandă împotriva comunității musulmane la simpatizanți de extremă dreaptă în rangurile Poliției germane și a agențiilor de securitate ale țării, ultimii cinci ani au fost instrumentali în mobilizarea acestei facțiuni politice.

Ura față de imigranți, de liberali, de actuala „ordine globală”, de status quo, de establishment sau de rigiditatea vechii clase politice au reprezentat niște frustrări adânc înrădăcinate care au ieșit la suprafață rând pe rând în ultimii ani: acestea s-au manifestat prin Brexit, alegerea Președintelui Trump și a Președintelui brazilian Jair Bolsonaro, sau prin alegerile parlamentare câștigate de președintele sârb Aleksandar Vucic –  lista poate continua.

Printre participanții din cadrul violențelor de la Capitoliu de la începutul lunii se aflau și simpatizanți ai supremației albe care erau deja vizați de către autorități, unii dintre ei fiind chiar pe listele de teroriști urmărite de către FBI. Situația este mai complexă de atât: în urma violențelor de la Capitoliu s-a dovedit că 1 din 5 din cei peste 140 de oameni acuzați de insurecție ar fi servit în Armata americană.

De asemenea, autoritățile au eliminat 12 membri din Garda Națională care urmau sa păzească ceremonia de învestitură a lui Joe Biden, după ce s-a dovedit că cel puțin doi dintre aceștia ar fi fost simpatizanți sau ar fi avut legături cu grupări anti-guvernamentale.

germania

Un protest QAnon în Berlin, august 2020. (Getty Images)

 

Însă America nu este singurul țap ispășitor cu privire la aceste reverberații extremiste. În Germania autoritățile au descoperit în ultimii ani că forțele de securitate ale țării erau infiltrate ușor, dar sigur, de către neo-naziști și naționaliști. În iulie anul trecut guvernul a desființat o unitate militară de elită după ce s-a dovedit că o parte dintre comandanți aveau legături de extremă dreaptă.

Pandemia a agravat acest trend periculos. Pe lângă grupuri militare care se pregătesc activ pentru a crea haos și violență, mai există și apariția QAnon. Mobilizarea acestei grupări care pretinde că Donald Trump este luptătorul predestinat împotriva unui ordin global secret care controlează lumea nu s-a potolit odată cu victoria lui Biden și plecarea lui Trump de la Casa Albă.

Cu atât mai mult, retorica și încrederea acestor grupări pare să fi accelerat: aceștia nu mai reprezintă extrema societății, nu mai sunt văzuți ca niște ciudați care trebuie să-și ascundă activitățile în underground de frica stigmatizării sociale. Acum acest discurs nu mai este perceput ca fiind inacceptabil în spațul public. Contextul social al ultimilor ani a dat frâu liber acestor retorici, conspirații, adevăruri alternative, „fake news” și realități paralele. Aceste filozofii nu numai că au succes, dar se și răspândesc.

Un fenomen global

În cadrul unei analize Foreign Policy, Heather Ashby argumenta că extremismul de dreapta nu mai trebuie perceput ca fiind niște evenimente izolate care sunt dependente doar de anumite țări și contexte. Acesta însă trebuie tratat ca atare: ca și un fenomen global care este într-o continuă dezvoltare și evoluție.

Soluțiile pentru a contracara această amenințare globală sunt neclare. O retorică venind dinspre Washington susține că o abordare „top-down” împotriva terorismului domestic, similară cu ce s-a întâmplat după 9/11, ar putea fi o soluție. Însă, uitându-ne la ce a lăsat această abordare în urmă – demonizarea extremismului Islamic și politici anti-teroriste exagerate care au făcut mai mult rău decât bine – există riscul de a repeta aceleași greșeli.

noua zeelanda

Oameni participă la un moment de reculegere pentru oamenii uciși în urma atacurilor teroriste din Noua Zeelandă în Londra, martie 2019. (Getty Images)

 

De asemenea, a institui o lege împotriva terorismului domestic ar putea avea repercusiuni grave la nivel societal. Grupuri pentru drepturile omului au semnalat precedentul periculos care ar putea fi setat odată cu implementarea unei acuzații de terorism domestic: un vehicul de profilare rasială, care ar marginaliza comunități și ar întoarce progresul făcut cu mult efort și muncă de a integra diferitele comunități în țările și societățile lor respective.

Această ultimă jumătate de deceniu s-a dovedit a fi revoluționară: un argument ar putea susține că am avut parte de o explozie a liberei exprimări, în care activismul și participarea politică a ajuns și la oameni care nu erau deloc implicați în procesul democratic. Pe de altă parte, întregul concept de proces democratic și-a schimbat înțelegerea: insurecții violente, negarea rezultatelor alegerilor, conspirații, minciuni și dezinformare.

Aceste noi adiții la discuțiile politice din spațiul public nu sunt unele benefice pentru sănătatea democrației. Probabil cea mai nefastă caracteristică care a reieșit din aceste noi evoluții politice în ultimii ani o reprezintă această nouă abilitate politică dobândită de a nega adevăruri și fapte empirice. Într-o lume atât de polarizată în care pare să ne împărțim tot mai mult în tabere opuse – faptul că am pierdut abilitatea de a găsi un front comun și când vine vorba de realitatea factuală este adevărata tragedie a realității și complexității politice în care ne aflăm.

 

Sursă foto: Woody Harrington/The New York Times

#Ultimele buletine de știri

#Te-ar mai putea interesa și