Europa a fost „puțin naivă” în relația cu China, dar abordarea sa devine din ce în ce mai realistă, a declarat șeful UE pentru afaceri externe, Josep Borrell. China este în aceeași măsură un partener economic, precum și un „rival sistemic care încearcă să promoveze un model alternativ de guvernare”, a declarat Borrell pentru Le Journal du Dimanche din Franța, într-un interviu publicat duminică. El a adăugat că, deoarece și China și UE promovează multilateralismul, acest lucru le plasează „de aceeași parte”. Dar acest lucru nu înseamnă că împărtășesc aceeași înțelegere a guvernanței globale, în special în perioadele de criză. (Politico)

NATO ia măsuri pentru un al doilea val de infecții cu coronavirus și, prin urmare, a decis să elaboreze un plan de operațiune militară care să fie mai bine pregătit pentru un nou focar, a informat revista germană Spiegel sâmbătă. Conform raportului, ambasadorii NATO au decis săptămâna trecută în cadrul unei întâlniri secrete cu secretarul general al organizației, Jens Stoltenberg, să elaboreze planul operațional, cu scopul de a-l adopta în cadrul unei reuniuni a miniștrilor apărării NATO din iunie. (Politico)

Secretarul de stat, Mike Pompeo, a susținut duminică afirmația președintelui Trump precum că coronavirusul își are originea într-un laborator de cercetare din Wuhan, China, deși agențiile de informații ale SUA afirmă că nu au ajuns la nicio concluzie pe această temă. Domnul Pompeo, fostul șef C.I.A. și unul dintre cei mai înalți oficiali ai administrației, care se ocupă de relațiile cu China, a declarat că „există dovezi enorme” conform cărora coronavirusul a fost fabricat în laborator, desi în același timp a fost de acord cu evaluarea serviciilor de informații că nu există nicio indicație asupra virusului fiind produs sau apărut natural. (New York Times)

Aeroportul din Viena va face teste pentru coronavirus, în schimbul unei taxe, pasagerilor care doresc să evite carantina de 14 zile obligatorie în cazul persoanelor care intră în Austria.  Pasagerii care sosesc pe aeroportul din Viena dintr-o călătorie internaţională trebuie să prezinte un certificat medical nu mai vechi de patru zile care să ateste că nu sunt infectaţi cu noul coronavirus, altfel trebuie să intre în carantină. Dar începând de luni, aceşti pasageri pot fi supuşi unui test biologic molecular la sosirea pe aeroport şi vor primi rezultatul în 2-3 ore. Testul care costă 190 de euro va fi disponibil pe acest aeroport şi pentru pasagerii care părăsesc Viena. (Digi24)

Comisia Europeană va fi luni gazda unei videoconferinţe internaţionale care îşi propune strângerea de fonduri destinate eforturilor de dezvoltare a unui vaccin şi a unor tratamente eficace împotriva noului coronavirus. Se aşteaptă ca videoconferinţa să strângă cel puţin 7,5 miliarde de euro, fonduri ce vor fi alocate în special unor organizaţii de sănătate mondiale şi reţele de cercetare. Demersul are ca scop să pună laolaltă resurse pentru dezvoltarea cât mai curând posibil a unui vaccin şi a unor tratamente eficace şi să le facă disponibile la nivel mondial, la preţuri accesibile. (Agerpres)

Liderii Comisiei, Consiliului şi Parlamentului European au subliniat duminică importanţa jurnalismului în contextul pandemiei de COVID-19, mesaje transmise cu ocazia Zilei Mondiale a Libertăţii Presei. ”În timpul crizei COVID-19 nu este o exagerare să spunem că o informaţie credibilă, bazată pe fapte, poate salva vieţi. De Ziua Mondială a Libertăţii Presei aduc un omagiu special tuturor ziariştilor care în fiecare zi ne ţin mai bine informaţi şi mai în siguranţă”, a scris pe Twitter preşedintele Consiliului European, Charles Michel, care a descris jurnaliştii drept ”piatra de temelie” a democraţiei. La rândul ei, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a menţionat pe aceeaşi reţea de socializare că în faţa coronavirusului, a schimbărilor climatice şi ”tuturor provocărilor noastre” oamenii doresc să se bazeze pe ”fapte şi adevăr”. (Agerpres)

Cetăţenii ţărilor cel mai puternic afectate de pandemia de COVID-19 sunt de asemenea, în general, cei mai pesimişti şi mai puţin satisfăcuţi de acţiunile guvernelor lor în combaterea crizei sanitare, relevă rezultatele unei anchete internaţionale publicate sâmbătă. Dintre cetăţenii celor şapte ţări cuprinse în ancheta realizată de Institutul Ipsos pentru un centru de cercetare politică francez, CEVIPOF, şi mai mulţi parteneri internaţionali, francezii, britanicii şi italieni sunt astfel cei mai critici faţă de liderii lor şi se arată cei mai pesimişti. Cel mai slab clasat este preşedintele francez Emmanuel Macron, ale cărui acţiuni nu satisfac 42% dintre concetăţenii săi, primind o notă de 4,1 (pe o scară de la 0 la 10). (Agerpres)

Primul ministru Giuseppe Conte se confruntă cu o revoltă din ce în ce mai mare a reprezentanților de afaceri și rivalilor politici italieni împotriva strategiei sale de a pune capăt restricțiilor la nivel național, care au fost ridicate pentru prima dată luni. Criticile pentru planurile de recuperare ale lui Conte și furia întreprinderilor mici rămase în afara primei faze de relaxare se formează după aproape două luni de restricții care au împiedicat o economie deja recesivă. Presiunea pentru a accelera redeschiderea este probabil să crească după ce decesele noi și infecțiile au scăzut la cel mai mic nivel de la 10 martie. (Bloomberg)

Un al doilea val de pierderi ale locurilor de muncă ar putea afecta economiile dezvoltate chiar și atunci când guvernele încep să ridice restricțiile, deoarece întreprinderile reevaluează capacitatea lor de a acționa într-o eră de distanțare socială continuă, au avertizat economiștii. Cifrele lansate în această săptămână au arătat daunele crescute pe piețele forței de muncă rezultate din măsuri de încetinire a răspândirii coronavirusului. În Europa, datele oficiale ale șomajului subliniază întinderea perturbării, dar cifrele date de guvernele naționale din cele mai mari cinci economii arată că peste 35 de milioane de lucrători au parte de salariile plătite de stat prin scheme care permit angajatorilor să angajeze personal și să recupereze costul. (Financial Times)

În decurs de două luni, Covid-19 a risipit atât agenda politică a lui Vladimir Putin, cât și modelul economic care stă la baza regimului său, transformând 2020 dintr-un an care trebuia să îi ofere încă un deceniu de guvernare într-unul care i-ar putea submina supremația. „Este destul de clar că anul acesta nu a mers deloc conform planificării în ceea ce îl privește pe Putin”, spune un ambasador străin la Moscova. „Pandemia a avut un impact mult mai mult decât sperase, iar scăderea economică ca rezultat al tuturor restricțiilor și problemelor va fi și mai mare.” (Financial Times)

Sursă foto: Al Jazeera

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here