close_icon
#Buletin de știri / True Story Project

NewsDigest: Estul Uniunii Europene se îndreaptă către cea mai adâncă criză economică de la căderea comunismului

Daunele provocate de coronavirus au afectat țările din estul UE, regiunea cu cea mai rapidă creștere a Uniunii Europene în primul trimestru, majoritatea membrilor estici ai blocului ajungând la cea mai gravă recesiune de la căderea Cortinei de Fier. În timp ce țările care se întind de la Marea Baltică până la Marea Neagră au evitat scăderile record înregistrate de marile state din vestul Europei, închiderea fabricilor, magazinelor și serviciilor a împiedicat profiturile companiilor și a crescut șomajul. Creșterea economică a încetinit anual mai puțin decât se aștepta în Polonia și a fost redusă la jumătate în Ungaria. Economiile din Cehia și Slovacia s-au micșorat, în timp ce România și Bulgaria și-au păstrat creșterea, cu expansiuni trimestriale și anuale, în ciuda așteptărilor unei scăderi viitoare din aprilie până în iunie. (Bloomberg)

Săptămâna care urmează ar putea fi una dintre cele mai cruciale din ultimele luni. Având în vedere că numărul de noi cazuri de coronavirus scade aproape peste tot, restricțiile au fost parțial ridicate în toată Europa. Restaurante, cafenele și baruri s-au redeschis în Polonia, România a redeschis magazine și parcuri în weekend, iar în Serbia viața este, potrivit unui localnic, „la fel cum a fost înainte de coronavirus”. Această relaxare a restricțiilor are însă riscuri. Numărul de noi infecții va fi monitorizat cu atenție în zilele următoare pentru depistarea semnelor unui vârf. Există mult optimism în aer, dar ar putea fi rapid amortizat de o creștere accentuată a cazurilor noi. (Emerging Europe)

Unul dintre cei mai vocali suținători ai „interdependenței” globale în afacerile internaționale, Joseph Nye, a avertizat că Statele Unite și lumea întreagă ar trebui să ia Rusia mult mai în serios. Nye, un politolog a cărui influență a contribuit la modelarea gândirii occidentale în ultimele etape ale Războiului Rece, a desconsiderat și ideea că Europa ar putea fi dornică să stimuleze în mod semnificativ legăturile cu Rusia sau China, în detrimentul relațiilor transatlantice. “Cred că, în principiu, europenii nu sunt atât de atrasi de China și cred că europenii încă mai au o teamă față de Rusia”, a declarat Nye. “Sigur, Europa este în centrul unei lupte între țările din exterior, dar nu văd nimic asemănător cu situația din anii ’50, de exemplu.” (Radio Free Europe)

Beijingul și Moscova sunt împinse de pandemia coronavirusului la un parteneriat de explorare a tehnologiilor de generație viitoare, o dezvoltare care ar putea afecta Eurasia. China și Rusia au cooperat deja strâns pentru construirea infrastructurii și a capacităților lor de înaltă tehnologie înainte de izbucnirea COVID-19. “Pandemia nu creează o realitate nouă, ci amplifică tendințele existente”, a declarat Alexander Gabuev, de la Centrul Carnegie din Moscova. „Sancțiunile și suspiciunile împotriva tehnologiei occidentală au condus deja mai aproape Moscova și China, dar COVID permite lucrurilor să avanseze într-un ritm mai rapid.” (Radio Free Europe)

Gigantul energetic rus, Gazprom, a declarat că a lansat studii de fezabilitate pentru construirea unui al doilea gazoduct în China, care ar putea dubla volumele pe care le-ar putea livra acolo. CEO-ul Gazprom, Aleksei Miller, a declarat că o conductă Power of Siberia 2 ar putea transporta până la 50 de miliarde de metri cubi de gaz natural pe an către China care are nevoie de energie. Conducta ar putea trece prin Mongolia, a spus Miller, fără a menționa o dată potențială pentru construcție. Rusia caută de ani de zile o modalitate pentru a-și diversifica piețele de export departe de Europa, către regiunea Asia-Pacific, în special China. (Radio Free Europe)

Guvernul spaniol de centru-stânga va aproba până la sfârşitul lunii un program de acordare a unui venit minim de bază (IMV) pentru familiile cele mai vulnerabile, pentru a le ajuta să traverseze mai uşor consecinţele economice ale epidemiei provocate de noul coronavirus, a anunţat ministrul pentru integrare, securitate socială şi migraţie, Jose Luis Escriva. Potrivit lui Escriva, circa 100.000 de familii vor primi acest venit imediat după aprobarea decretului, dar numărul familiilor beneficiare ar putea creşte la 1 milion pe termen mediu şi lung, ceea ce va însemna o cheltuială bugetară anuală de 3-3,5 miliarde de euro. (Agerpres)

Preşedintele american Donald Trump a ameninţat luni să suspende definitiv contribuţia SUA la Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) dacă aceasta nu procedează la “îmbunătăţiri substanţiale” în termen de 30 de zile, adăugând că ar putea lua în considerare revizuirea apartenenţei Statelor Unite la Organizaţie. “Dacă OMS nu se angajează să procedeze la îmbunătăţi substanţiale în termen de 30 de zile, voi transforma suspendarea temporară a finanţării către OMS într-o măsură permanentă şi voi reconsidera calitatea noastră de membru în cadrul Organizaţiei”, subliniază Trump într-un mesaj pe Twitter, publicând fotocopia unei scrisori în acest sens adresate şefului OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus. (Agerpres)

Preşedintele francez Emmanuel Macron a declarat luni că Franţa şi Germania vor “să dea Europei puteri concrete” în domeniul sănătăţii, după experienţa pandemiei de COVID-19.  Crearea unei “Europe a sănătăţii trebuie să devină prioritatea noastră”, a declarat luni Emmanuel Macron în cadrul unei conferinţe de presă susţinute împreună cu Angela Merkel privind răspunsul european la criza de coronavirus. Au existat “neajunsuri, egoism şi întârzieri” în răspunsul iniţial al UE la pandemie, a recunoscut Macron. (Agerpres)

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, “s-a bucurat de propunerea constructivă a Franţei şi Germaniei” pentru relansarea economiei europene după criza coronavirusului, se menţionează într-un comunicat publicat luni. Şefa executivului comunitar a reacţionat la propunerea cancelarului german Angela Merkel şi a preşedintelui francez Emmanuel Macron privind un “fond de relansare” de 500 de miliarde de euro pentru “solidaritate şi creştere” în UE. Preşedinta Comisiei Europene trebuie să prezinte pe 27 mai propriul său plan pentru relansare economică pe continent. (Agerpres)

Oficiul european de poliţie, Europol, estimează că o viitoare descoperire a unui vaccin împotriva coronavirusului SARS-CoV-2 va conduce la formarea unei pieţe de copii false ale unui asemenea vaccin, a semnalat luni şefa acestei instituţii, Catherine de Bolle. Adresându-se Comisiei pentru Libertăţi Civile din Parlamentul European, ea a spus că ”vânzarea de produse frauduloase şi sub standard este în expansiune în economia pandemiei” prin intermediul internetului, atât prin canalele obişnuite de vânzare cât şi prin aşa-numitul ”dark web”. ”Estimăm că atunci când va exista un vaccin (împotriva COVID-19), delincvenţii vor folosi această oportunitate pentru a vinde vaccinuri false”, potrivit lui Catherine de Bolle. (Agerpres)

CEO-ul Facebook, Mark Zuckerberg, a avertizat împotriva răspândirii modelului Chinei de reglementare a internetului, afirmând că acesta nu ține cont de drepturile omului, în timpul unei dezbateri online cu comisarul UE pentru piața internă, Thierry Breton. „Această [răspândire] este cu adevărat periculoasă. Îmi fac griji pentru acest tip de model care se răspândește în alte țări ”, a spus Zuckerberg, referindu-se la țări care ar putea fi influențate de exemplul Chinei. „Cel mai bun antidot este un cadru de reglementare clar care vine din țările democratice occidentale și poate deveni un standard în întreaga lume”, a adăugat el. (Politico)

Sursă foto: Quartz

#Ultimele buletine de știri

#Te-ar mai putea interesa și