Impactul pandemiei este in continuare unul dramatic care se resimte peste tot in lume. Într-o nouă ordine mondială care este înconjurată de crize economice, limitarea libertăților și spitale arhipline, virusul nu va dispărea prea curând și vom fi nevoiți să ne mulăm în jurul acestor schimbări. În timp ce nu putem nega că pandemia va schimba fundamental întreaga lume, mulți declară deja că acest nou mers al lucrurilor va transforma întreaga noastră înțelegere asupra globalizării și că aceste schimbări vor duce și la moartea populismului.

Mălina Mîndruțescu

Abordările incompetente și lipsite de direcție ale lui Donald Trump, Boris Johnson sau Jair Bolsonaro cu privire la gestionarea pandemiei, i-au făcut pe mulți să cadă în plasa mirajului, declarând că aceste evenimente demonstrează limitele populismului. Mulți lideri populiști au urmat într-adevăr această direcție a negării virusului, luând decizii prea târziu cu privire la restricțiile de distanțare, de mișcare și de purtare a măștilor. Acest eșec de gestionare a răspunsului la pandemie se reflectă mult prea bine și în numere: Statele Unite și Brazilia continuă să rămână în frunte cu privire la numărul cazurilor și deceselor de COVID-19, iar până de curând, Marea Britanie era de asemenea fruntașa Europei.

Sursă foto: Jim Watson/AFP/Getty Images

O trăsătură comună pe care și Trump și Bolsonaro par s-o împărtășească în decursul gestionării acestei pandemii este inabilitatea acestora de a înfrunta realitatea. Președintele Trump a ignorat virusul până pe la jumătatea lunii martie, acesta declarând de multe ori că este foarte posibil ca virusul să dispară de la sine sau că injecțiile cu dezinfectant ar ajuta la combaterea acestuia. În timp ce America se luptă în continuare cu virusul, rămânând prima din lume ca și număr de cazuri și decese, Trump a anunțat că țara ar trebui pur și simplu să oprească testările, în speranța că acesta va dispărea dacă va fi ignorat. Bolsonaro a acționat și mai iresponsabil, negând existența virusului, participând la proteste împotriva carantinei și dând afară doi miniștrii ai sănătății. Chiar și după ce acesta a fost infectat cu COVID-19, este greu de crezut cum președintele brazilian continuă să aibă aceste convingeri. Această direcție pare să-i coste politic pe cei doi președinți – amândoi stau destul de prost în sondaje, iar Trump este cu mai bine de 9% în urma lui Joe Biden pentru alegerile prezidențiale din noiembrie.

Însă nu trebuie să ne pripim în a generaliza, crezând că aceste abordări stângace îi caracterizează pe toți conducătorii populiști. În India, Narendra Modi, a impus o carantină strictă de 21 zile pentru o țară cu 1.3 miliarde de locuitori. În Olanda, partidele populiste de opoziție au criticat planul guvernului lui Mark Rutte ca fiind prea relaxat, declarând că țara trebuie să închidă granițele și să impună reguli mai stricte, ca în restul țărilor europene. În Israel, Benjamin Netanyahu a profitat de pandemie ca să suspende activitatea curților și a parlamentului.

Sursă foto: Zsolt Szigetvary/EPA

Ungaria este probabil cel mai bun exemplu de populism care este în floare în contextul pandemiei. Viktor Orban continuă vertiginos să transforme țara într-un regim autoritar. Acesta a forțat parlamentul să-i acorde posibilitatea să guverneze prin decret și să suspende activitatea parlamentară când dorește. Deși aceste dispoziții au fost ridicate între timp, simplul fapt că au fost implementate ar trebui sa fie un semnal îngrijorător pentru Europa și unul de încurajare pentru alți lideri cu aspirații autoritare. Parlamentul ungar este acum o entitate mai puțin reprezentativă a poporului, iar vocea principală a țării este cea a prim-ministrului. Cazul Ungariei ar trebui să demonstreze celor care speră că populismul nu va supraviețui acestei pandemii, că loialitățile democratice ale populiștilor de la putere, nu sunt bătute în cuie. Deși un populist nu este un dictator, iar desfigurările populiste ale democrației sunt în continuare în parametri democratici, acest lucru nu este universal valabil. Liderii populiști încep ca niște jucători politici într-un sistem democratic, dar este neclar unde vor ajunge.

Având aceste exemple în minte, putem observa că nu există un singur răspuns populist, cum nu există nici măcar un singur răspuns al populiștilor de dreapta. Diverșii actori populiști au răspuns diferit la pandemie, de multe ori abordările lor fiind influențate de către poziția lor ca guvernanți sau ca actori de opoziție. De asemenea, aceștia sunt afectați de diverse contexte, cum ar fi gravitatea pandemiei, numărul cazurilor sau libertatea de exprimare. În timp ce Johnson și Trump se luptă pe teren infertil pentru apucături populiste, aceștia fiind nevoiți să se bazeze pe susținătorii din bula lor de presă conservatoare în două dintre cele mai solide democrații din lume, țări precum Ungaria sau Polonia controlează integral presa de stat. Aceste trusturi de presă pot lejer să se mândrească cu numărul mic de infecții și decese, scoțând din ecuație numărul îngrijorător de mic de teste care se fac.

Sursă foto: Reuters/Ralph Orlowski

Pandemia a reîmprospătat respectul adus liderilor care au abordat criza într-un mod rațional, pragmatic și bazat pe informații, cum ar fi Angela Merkel sau Jacinda Ardern. În ultimul său mandat, cancelarul Germaniei pare să-și fi solidificat moștenirea politică, demonstrând o abilitate de a înțelege dovezi științifice și de a le pune în practică și la nivel politic. De asemenea, este important de menționat că în timp ce Merkel are un doctorat în chimie, Trump este un fost mogul imobiliar și Bolsonaro fost general de armată. Merkel nu numai că a reușit să transmită un mesaj clar și calm, explicând matematica din spatele infecțiilor și acționând, dar le-a arătat adepților populiști că aceștia mai au cale lungă până când vor învinge rațiunea, bunul simț și realitatea faptelor.

Este încă prematur de făcut predicții cu privire la cum va schimba pandemia lumea în care trăim. Este posibil ca pandemia să încetinească progresul acestui trend politic prin simplul fapt că va afecta mai grav cetățenii fără educație superioară sau pe cei cu venituri mai mici – acele grupuri sociale care sunt cele mai atrase de populism. Însă putem declara cu o siguranță aproape absolută că populismul nu a fost doborât de către pandemie, prin simplul fapt că populismul nu are un simplu răspuns unitar în a adresa gestionarea crizei COVID-19. Deși este posibil ca în contextul acestei pandemii, votanții să respingă o viziune populistă în viitorul apropiat, este puțin probabil ca populismul să dispară prea curând. 

Sursă foto: GETTY IMAGES/ISTOCKPHOTO

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here