Criza Coronavirus a devenit una din cele mai puternice crize mondiale. Dincolo de impactul direct asupra sănătății populației, COVID-19 creează efecte economice, sociale și geopolitice, unele evidente și imediate, altele încă neclare și pe termen lung. Discuțiile actuale se axează aproape exclusiv pe analiza fenomenului epidemiologic și medical. Fără a diminua importanța acestuia, TSP vă aduce în dezbatere celelalte aspecte ale crizei Coronavirus, printr-o serie de analize ale acestora, precum și a politicilor ce se impun pentru conținerea crizei și adaptarea la efectele sale. 

Continuăm seria de articole despre criza Coronavirus cu o nouă analiză scrisă de Mălina Mîndruțescu.

Cu toții am fost martori ai evoluției înfricoșătoare a pandemiei în ultimele săptămâni, urmărind numărul infecțiilor și al deceselor crescând de la zi la zi, nevrând parcă să încetinească. 

În timp ce zilele negre continuă în Europa și SUA, China pare să-și fi revenit după o închidere totală a țării timp de mai bine de două luni. Cu nivelul poluării în aer revenind la parametri normali (din nefericire) înregistrați în China, după un scurt regres, traficul și ritmul alert al vieții cotidiene pare să fi revenit la normal în epicentrele economice ale țării, precum Shanghai și Beijing. 

Deși această revenire graduală la normal nu poate fi decât pozitivă, nu poate fi prezis dacă aceeași traiectorie va fi urmată și de Europa sau de SUA. Deși economia Americii este una puternică – aceasta pare să fi fost destul de afectată de epidemia de coronavirus. În nici 3 săptămâni, mai bine de 6 milioane de americani au solicitiat să treacă pe beneficii de șomaj, o realitate cruntă a condiției economice actuale. Având în vedere contextul actual, atitudinile consumatorilor vor fi mai limitate în condiții de criză, slăbind cererea la nivel global pentru bunuri venind din Asia. În special cum principalii cumpărători vin din Europa și SUA, acest lucru va încetini recuperarea economică atât a Chinei, cât și a întregii Asie. Deși la nivel de producție, ritmul începe să revină la normal, cererea pe de altă parte, pare să fie semnificativ mai mică: stimulul de cumpărare al oamenilor pur și simplu nu mai este acolo. Această inegalitate între cerere și ofertă va destabiliza economia chineză în următoarea perioadă, având în vedere trendul îngrijorător de crescut al cazurilor în vest. 

Un alt rezultat al acestei pandemii este sentimentul de frică și paranoia, un factor omniprezent care nu va dispărea foarte repede, în special când trebuie să te reîntorci la normal. China a perceput dificultăți în a-și convinge lucrătorii din fabrici în a se reîntoarce la lucru, atât datorită regulamentelor instituite de către stat, dar și al controalelor de sănătate care pare să îngreuneze revenirea acestora. 

De asemenea, având în vedere că pandemia a început mai devreme în Asia, repercusiunile ar putea fi mai adânci și mai de lungă durată decât în alte părți. Continuând caracteristicile de cooperare și interdependență ale economiei globale, faptul că partenerii cheie ai Chinei, precum Europa, SUA, Japonia sau Coreea de Sud au fost și continuă să fie loviți de virus nu reprezintă prin urmare un semn promițător nici pentru economia chineză. 

Speranțe că economia Chinei va reveni la normal printr-o revenire în V (un regres economic substanțial pentru o scurtă perioada de timp, urmat de o recuperare tot la fel de rapidă – de unde și formă de V de pe index) nu poate fi însă garantată. Deși mulți economiști speră că o asemena recalibrare este posibilă, având în vedere închiderea totală a multor industrii, precum transportul aerian sau industria HoReCa, rămâne de văzut dacă economia va stagna sau va reveni la normal în următoarea perioadă. Deși o revenire la normal a fost percepută în Asia, un al doilea trend ascendent de infecții după ce restricțiile de izolare au fost slăbite, denotă faptul că epidemia nu a fost eradicată total și va mai dura mult timp până să revenim la ritmul normal în adevăratul sens al cuvântului. 

De asemenea, este dificil ca țări precum Germania, Marea Britanie și SUA să ia China ca un exemplu a ce se va întâmpla în restul lumii. Experiența chineză nu se traduce bine în vest, deoarece este mult mai mult accent pus pe individ decât pe continentul asiatic. Dilema existențială a politicienilor în acestă perioadă este între a balansa sacrificiile economice și instaurarea temporară a unui guvern în stat mai puternic, care să fie capabil să aplice aceste obligații de distanțare socială. Această dimensiune a problemei este neexistentă în China, unde natura regimului nu trebuia să se îngrijoreze cu asemenea mustrări de conștiință. Spre deosebire de economia chineză, care este preponderent focusată pe o o forță de muncă tangibilă și fabrici de producție, economiile statelor din vest sunt mai complexe și mai versatile decât simpla deschidere a unei fabrici. O mare parte din succesul acestor economii depinde de industriile de servicii și consum, care sunt foarte mult influențate de comportamentul clientului. De aceea, potențialele repercusiuni în ceea ce privește încrederea consumatorului și abordările neîndemânatice ale statelor în a impune o traiectorie clară de distanțare socială în democrații, reprezintă niște premize importante de luat în vedere pentru a observa trendul economic al acestora. 

În timp ce economia Chinei pare să se redeschidă treptat, atitudinile consumatorilor se vor schimba radical în urma acestei epidemii. Este de așteptat ca cel puțin o parte din industrii ori vor dispărea, ori vor fi nevoite să-și reevalueze abordarea, prioritățile și modelul de business pentru a supraviețui. Un lucru este cert: componenta politică fiind scoasă din discuție, China a putut să se concentreze mai aplicat la gestionarea reculului economic, un lucru pe care statele democratice nu și-l pot permite. Va fi extrem de interesant de observat cum vor alege statele să abordeze această coexistență și ce sacrificii vor fi dispuse să facă: economia sau drepturile individului? Aceste urmări vor fi vizibile însă numai după ce acest capitol al pandemiei va lua sfârșit. 

Mălina este absolventă a Queen Mary University of London cu licență dublă în istorie și studii politice și actualmente masterandă în terorism și violență politică la University of St Andrews.

Sursă foto: Voice of America

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here