Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici!
close_icon
#Analize / Mădălina Voinea

Problema Turciei – Erdogan & ambițiile dictatoriale într-o economie capitalistă

Economia turcească este ghidată de interesele dictatoriale ale lui  Erdoğan după demiterea liderului băncii centrale, Naci Agbal. Lira a scăzut cu 15% luna trecută, după ce Erdoğan l-a înlocuit pe guvernator cu un membru loial actualei guvernări, Sahap Kavcioglu. Acesta este fost parlamentar al partidului AK Parti, Partidul Justiției și Dezvoltării.

După scăderea dramatică a lirei, bursa din Istanbul a înregistrat pierderi masive ca urmare a șocului produs printre investitorii mondiali. Ministrul turc de finanțe, Lütfi Elvan, a emis o declarație în care asigură că țara va continua să acorde prioritate politicilor de piață liberă. Astfel, a atenuat pe termen scurt impactul asupra credibilității Turciei pe piața de capital. Pansamentul este unul temporar.

erdogan

Sursă foto: Financial Times

 

Inflația turcă se ridică la peste 15%, de trei ori rata țintă a băncii centrale, alimentată de creșterea prețurilor globale pentru petrol, pe măsură ce investitorii pariază pe o redresare economică mai rapidă post pandemie.

Fostul lider al băncii centrale a crescut ratele dobânzii și a ajutat la ridicarea lirei de la căderea record la care a ajuns în noiembrie. Mișcarea a ajutat la aprecierea monedei și la păstrarea interesului din partea investitorilor străini. Demiterea a avut loc la doar două zile după ce Comitetul de politică monetară de la Banca Centrală a Turciei a anunţat o majorare peste aşteptări a dobânzii de referinţă, de la 17% până la 19%, ca răspuns la deprecierea lirei şi creşterea preţurilor. Demiterea lui subliniază că nu va exista o politică monetară independentă sub Erdogan.

Contextul demiterii lui Naci Agbal

Lira a avut un an 2020 teribil, pierzând aproape 20% din valoarea sa în dolari. Dintre monedele de pe piața emergentă, doar peso-ul argentinian și realul brazilian s-au descurcat mai rău. Când a preluat în noiembrie anul trecut, fostul ministru de finanțe a moștenit o criză valutară și o bancă centrală incapabilă, care a risipit aproximativ 130 de miliarde de dolari din rezervele sale într-o încercare orbească de a apăra lira.

Perioada scurtă a lui Agbal în funcția de președinte al băncii centrale, din noiembrie 2020 până în martie 2021 a demonstrat că un mix de politici monetare rezonabile ar putea stabiliza lira. Agbal câștigase încrederea pe piețele internaționale pentru creșterea rapidă a dobânzilor turcești de la 10,25% la 19%, cea mai mare dintre toate economiile mondiale majore. Decizia de a avea o abordare necesară, dar radicală, i-a adus intern scăderea susținerii din partea președintelui și în ultimă instanță, demiterea.

statistica

Sursă foto: Turkey’s Statistics Institute

 

În timpul scurtului său mandat, investitorii au devenit optimiști cu privire la activele locale turcești, recompensând noile politici cu investiții de aproximativ 5 miliarde USD și alte aproximativ 6 miliarde de dolari în tranzacții de schimb valutar. Aceste intrări de capital, deși nu sunt atât de mari la nivel macroeconomic, au ajutat Turcia să oprească deteriorarea balanței sale de plăți și accelerarea frenetică a deficitului.

Noul lider al Băncii Centrale – Şahap Kavcıoğlu

Kavcioglu este profesor la Universitatea Marmara din Istanbul și columnist la ziarul pro-guvernamental Yeni Safak. Mai important decât atât, este unul dintre puțini susținători ai teoriei economice a lui Erdogan privind impactul creșterii ratelor dobânzii. Adoptarea acesteia poate însemna adâncirea fără scăpare a problemelor sistemice din economia turcească.

Traiectoria pozitivă implementată de Naci Agbal a durat până pe 20 martie, când a fost demis printr-un decret pe timp de noaptea, inițiat de președintele Erdogan. Au fost urmate de  restricții asupra băncilor locale atunci când au de-a face cu entități străine  și au condus la limitări pentru finanțarea lirei. Aceste limitări au creat o posibilitate de ieșire extrem de îngustă pentru investitorii străini care doresc să iasă de pe piață rapid.

sahap kavcioglu

Sursă foto: Daily Sabah

 

La fel ca Erdogan, Kavioglu a susținu că ratele ridicate ale dobânzii duc la inflație ridicată, deși aceasta este o opinie cel puțin stranie printre teoreticienii economici. Criticii spun că presiunea adoptării acestei direcții, a afectat grav independența băncii centrale, iar administratorii băncii, înainte de Agbal, au consumat multe dintre rezervele Turciei în încercarea de a consolida moneda, în timp ce ratele dobânzilor au rămas cu mult sub ratele inflației.Erdogan însuși dorește să aducă inflația sub 10% până la sfârșitul anului 2022 și sub 5% până în 2023, când urmează alegerile.

Care este teoria economică pe care doar Erdogan și Kavcıoğlu o împărtășesc?

Ei susțin că o rată ridicată a dobânzilor încetinește creșterea economică și alimentează inflația. Această premisă și acțiunile luate pentru a o confirma sunt o problemă aflată în fruntea sistemului financiar al Turciei și care decredibilizează economia acesteia în fața investitorilor internaționali.

Eroarea economică propusă este un consens printre analiști, în timp ce liderii Turciei își pun încrederea aproape orbește în aceasta. Atunci când o bancă centrală crește ratele dobânzii, băncile sunt mai puțin capabile să se împrumute pentru a menține rezervele obligatorii și tind să împrumute la propriile rate ridicate.

Acest lucru face ca împrumuturile pentru IMM-uri să fie mai scumpe și mai greu de acordat, astfel încetinind economia. Până aici, un mecanism economic clasic, cu cât dobânzile sunt mai mari, cu atât e mai scump și mai greu să ne împrumutăm. Intercalarea cu a doua noțiune a lui Erdogan, creșterea inflației, transformă experimentul într-unul cu șanse mari de a fi complet eșuat. Teoriile economice moderne au demonstrat că rata dobânzii ridicate nu determină creșterea prețurilor, ci din contră, scăderea. Când rata dobânzii scade și împrumuturile la nivel național scad, oamenii au mai puțini bani în circulație pe care îi pot folosi. În mod rezonabil și inflația scade.

Probabil că, cel puțin parțial, experiența antreprenorială a lui Erdogan îi influențează masiv și percepția asupra conceptelor economice. Multe companii turcești împrumută relativ mult pentru a se asigura că pot acoperi cheltuielile de dezvoltare. Incertitudinea sumei pe care o au de inapoiat îi determină pe termen scurt să crească prețurile. În economia reală însă prețurile finale sunt mult mai mult afectate de competiție, cerere și ofertă. În viziunea lui Erdogan, ratele dobânzii sunt o parte importantă din costul de producție al unei afaceri. În practică puțini economiștii sunt de acord.

Dacă greșește, menținerea artificială a unei rate a dobânzilor sub nivelul inflației, nu va face decât să accentueze creșterea prețurilor și deprecierea lirei. Piețele au răspuns cu scepticism la revocarea lui Agbal, trimițând lira aproape de un minim istoric. Oficialii turci au oferit asigurări că vor acorda prioritate stabilității prețurilor. Investitorii nu sunt însă de acord și spun că încrederea în stabilitatea politicilor economice a Turciei este compromisă.

Agenţia de evaluare financiară Fitch a avertizat că ar putea scădea ratingul Turciei dacă noul guvernator al Băncii Centrale modifică semnificativ politica monetară şi reduce ratele dobânzilor. De aici, nu poate urma decât un val de destabilizare.

Vă recomandăm să citiți și Alegerile Din Bulgaria: „Hit Or Miss” Pentru Boyko Borissov? și Top 3 Predicții Economice Pentru 2021

 

Sursă foto: Ahval News

#Ultimele buletine de știri

#Te-ar mai putea interesa și