Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici!
close_icon
#Analize / Mălina Mîndruțescu

Emmanuel Macron – o viziune pentru viitor

La începutul lunii februarie a avut loc inaugurarea unui nou program numit „Europe Center” în cadrul Atlantic Council. Atlantic Council este unul dintre cele mai prestigioase și cunoscute think tankuri de relații internaționale, care are ca obiectiv crearea unui dialog între state și promovarea valorilor transatlantice. Inaugurarea acestui program care dorește să promoveze o puternică și ambițioasă relație transatlantică a avut loc la Paris. Pentru a marca acest eveniment directorul programului, Benjamin Haddad a avut o discuție cu Președintele francez, Emmanul Macron.

În spiritul unui dialog despre viitorul Europei, decizia de a-l avea pe Emmanuel Macron ca și interlocutor este una evidentă: cu Angela Merkel pregătită să dea ștafeta ca și Cancelar al Germaniei după mai bine de 15 ani la cârma Europei, responsabilitatea de nou manager al crizelor mondiale pare să cadă asupra tânărului președinte francez.

Angela Merkel

Angela Merkel: „îngerul păzitor” al ordinii europene își va termina ultimul mandat în decembrie 2021. (BBC)

 

Interviul de la Atlantic Council a reprezentat o oportunitate pentru Macron să-și explice agenda, dar și cum acesta plănuiește să introducă noua Administrație Biden în viziunea sa asupra Europei.

Așadar, ce este relevant de menționat din interviu?

Iran

Probabil una dintre cele mai tensionate polemici de politică externă este cea dintre Iran și Statele Unite. După cum bine știm, după acordul nuclear agreat de Administrația Obama în 2015, apoi delegitimat sub mandatul lui Trump, și după un șir de asasinări politice la adresa unor personaje importante din rangul elitei politice iraniene, putem presupune că noul Președinte american Joe Biden are o responsabilitate cel puțin anevoioasă în a rezolva o situație extrem de complicată.

În cadrul interviului acordat pentru Atlantic Council Macron a declarat că acesta va încerca să fie un „mediator onest” în contextul în care președintele Biden va dori să redeschidă negocierile cu Iran privind acordul nuclear. Președintele Macron a încercat să-l convingă pe fostul președinte american, Donald Trump, să nu iasă din acord, insă fară succes.

În contextul în care Iran și Statele Unite se așază la masă pentru a discuta termenii unei reînnoiri a acordului, decizia care va reieși va avea un impact semnificativ nu numai asupra reputației lui Biden, a lui Macron, dar și pentru actorii din regiune. Israel și Arabia Saudită sunt doi actori importanți care sunt împotriva acestui acord, iar posibilitatea ca Iran să primească acces la programele sale nucleare (limitat, sub supraveghere internațională) reprezintă un pericol real pentru cele două state vecine.

Macron și-a promovat poziția de viitor negociator și „peacemaker” al lumii, încercând să fie un jucător de legătură în aceste relații și dinamici transatlantice – între America și Europa, între Europa și Orientul Mijlociu, între America și Orientul Mijlociu. Repoziționarea lui Macron este una ambițioasă, în special în condițiile în care este neclar dacă această revendicare a rolului de „middle man” va fi bine primită de Washington.

iran

Qasem Soleimani, liderul Armatei iraniene asasinat de o dronă americană în ianuarie 2020 se numără printre personajele politice înalte care au fost asasinate în Iran în ultimii ani. (Getty Images)

 

Ministrul de Externe iranian, Mohammad Javad Zarif a propus ca UE să joace rolul de mediator între cele două state pentru a asigura o tranziție pașnică a acestor discuții, însă această veste nu a fost primită cu prea mare căldură de către Washington.

Macron nu va avea un drum lin în a se revendica drept urmașul lui Merkel ca și liderul „de facto” al Europei și într-o măsură chiar ca și managerul de criză al lumii, unde Merkel a jucat de asemenea un rol important și în afara granițelor UE.

Ambiția și viziunea lui Macron este în același timp în contrast cu cea a lui Biden,- un președinte care are șanse reale de a avea doar un mandat (aici speculez, dar vârsta nu este de partea lui) și care a câștigat alegerile într-un context de criză, în care promisiunea sa a fost să repună America pe picioare din toate punctele de vedere. Pe această cale și cu întreaga mașinărie politică, economică și militară a Statelor Unite în spate, acesta plănuiește să fie vocal pe zona de politică externă.

Așadar, ne așteptăm la niște evoluții importante în acest sens.

China

Un subiect la fel de arzător în cadrul interviului, dar și în actuala dinamică politică, este China. În contextul relației cu statul chinez, Macron a declarat că UE (împreună cu Statele Unite) nu ar trebui să se întoarcă împotriva Chinei, chiar dacă aceasta este mai aproape de SUA din punct de vedere moral și ca sistem de valori. „Acest lucru ar duce la un nivel extrem de mare de conflictualitate între China și restul lumii, ceea ce ar fi contraproductiv”, a mai spus acesta.

Un așa-zis front comun împotriva Chinei nu este puțin probabil. Odată cu venirea lui Biden la Casa Albă noul președinte preferă o revenire la relațiile și legăturile diplomatice tradiționale, printre care se numără și o oarecare reticență și scepticism cu privire la Beijing.

În contextul unei abordări mai reci cu privire la China odată cu venirea Administrației Biden la cârma țării, este posibil să se piardă din progresul făcut în acești ani pentru a integra statul chinez pe multe programe de politici comune, printre care respectarea unor norme privind încălzirea globală, mișcările agresive ale Chinei din continentul asiatic și din Marea Chinei de Sud, cât și o parte din derapajele democratice ale statului. O încercare de integrare a Chinei în ordinul global și promisiunea de cooperare măcar pe anumite fațete reprezintă un succes, nu o înfrângere.

china

Relația cu China. Încotro? (Reuters)

 

Unul dintre primele ordine executive semnate de Joe Biden la intrarea în Casa Albă a fost reînnoirea acordului de la Paris privind încălzirea globală,  o punte de colaborare semnificativă între Europa, America și China. O inițiativă globală și pro-activă privind multe aspecte ce țin de interesul colectiv al acestor regiuni („comerț, industrie, proprietate intelectuală, tehnologie” fiind câteva zone menționate de Macron) este necesară, dar asta nu înseamnă că Beijing ar trebui ignorat și exclus din acest proces de decizie.

Concluzii?

Macron s-a menținut ferm pe poziții, menționând că în timp ce liderii europeni vor continua să preseze China cu privire la drepturile omului și tensiunile politice privind derapajele democratice ale Chinei, acesta a mai declarat că nu dorește ca decizia colectivă să fie luată exclusiv de către americani: „nu vreau să depind 100% de decizia Statelor Unite. Altfel, aș fi forțat într-o situație în care nu aș putea discerne ce este în interesul Europei”, a mai adăugat președintele francez.

Cu o Americă tot mai asertivă, China va fi pusă în niște situații critice, care vor presupune un test cu privire la stabilitatea politică de la Beijing, sau chiar lipsa ei.

De asemenea, Macron se află și el la răscruce: cu alegeri prezidențiale așteptându-l după colț, președintele trebuie să jongleze simultan tensiunile politice interne, dar și sedimentarea sa politică ca și noul lider al Europei.

 

Sursă foto: Politico

#Ultimele buletine de știri

#Te-ar mai putea interesa și