close_icon
#Analize / Mădălina Voinea

Economia la sfârșit de 2020 – Optimism controlat de vaccinare

Ce ne-a adus pandemia în viețile noastre la nivel financiar depinde foarte mult de industria în care activăm. Anxietatea și nesiguranța au fost însă niște sentimente generale și din punct de vedere economic. O perspectivă economică generală la sfârșit de an este clar sumbră la nivel de activitate, comparată cu ceea ce defineam drept normalitate. Sustenabilitatea acestor măsuri va depinde doar de rata cu care ne putem întoarce la normal, mai exact de vaccinare.

Cum s-a schimbat însă calitatea vieții în 2020 și care sunt perspectivele de viitor? Pentru a putea oferi răspunsuri la nivel individual, trebuie inițial să analizăm modul în care societățile per total au fost afectate și modul lor de răspuns.

Regula general valabilă a anului 2020 din punct de vedere statal este eliberarea de constrângerile limitelor bugetare și împrumutarea la un ritm fără precedent. Scopul?

Amortizarea șocului economic pe care industriile de top precum turismul și aviația l-au suferit, devenind complet neviabile în epoca pandemică.

Perspectiva de ansamblu – Economia globală

Pandemia va lăsa cicatrici semnificative asupra economiei globale sub formă de pierderi de locuri de muncă și falimente, iar sectoare întregi ale economiei vor avea nevoie de ani de recuperare, conform primelor previziuni pe termen mediu ale FMI de la debutul virusului. Anul 2020 este o primă etapă a economiei pandemice, 2021/2022 fiind ani la fel de importanți în care dezvoltarea campaniilor de vaccinare va dicta forma de viabilitate pe care HORECA o va avea, gradul de încredere al investitorilor și antreprenorilor de a contribui în societate.

Riscul? Prelungirea stării de neîncredere și blocarea activității obișnuite și în era post vaccin, din probleme de distribuție și din probleme sociale precum o rată mică a vaccinării.
pandemie

Sursă foto: GIS Report Online

 

Problema colectării taxelor & impozitelor din 2020 – Modul simplu în care statul are venituri fiscale este prin taxarea activității fiscale a persoanelor și companiilor. Scopul este redistribuirea acestui buget în diverse servicii și bunuri pentru cetățeni. Anul 2020 este un paradox în cadrul acestui concept simplu, deoarece a pus o presiune extraordinară pe bugetele naționale pentru acordarea de împrumuturi, investiții în domeniul medical și pachete de ajutoare pentru persoanele rămase în șomaj tehnic. 

Problema? Dezechilibrul creat de creșterea masivă a cheltuielilor și reducerea drastică a veniturilor. Per total, economiile sunt mai mici, mai exact activitatea companiilor și consumul indivizilor a scăzut drastic în 2020, transpus într-un produs intern brut mai mic.

Soluția lipsei de bani? Împrumuturile!

Cu o datorie publică în creștere dramatică, economiile emergente, care nu au reușit să se împrumute pe piețele financiare la un nivel al ratelor dobânzii la fel de scăzut ca și economiile avansate vor trebui să mărească taxele în anii următorii.

Vestea bună pentru cetățenii UE și pentru România care are un deficit proiectat de 10% pentru 2021 este că uniunea a decis prin bugetul istoric din acest an să se împrumute la nivel de alianță, obținând dobânzi mult mai mici pentru toate țările față de ceea ce ar fi putut obține fiecare la nivel național. Motivația a fost tocmai evitarea unui nou viitor al austerității care scade calitatea vieții și crește instabilitatea politică. Restul globului este în scenariul în care va trebui să ia niște decizii dure în anii următori. Oamenii bogați și corporațiile sunt principala țintă a unei accelerări a taxării progresive menită să acopere deficitul obținut în pandemie. 

uniunea europeana

Sursă foto: ec.europa.eu

 

De ce este vaccinarea atât de importantă pentru economie la sfârșit de 2020?

Campaniile de vaccinare, politicile de sănătate și sprijinul financiar al guvernului sunt de așteptat să ridice PIB-ul global cu 4,2% în 2021, după o scădere de 4,2% în acest an. Recuperarea ar fi mai puternică dacă vaccinurile vor fi lansate rapid, sporind încrederea și reducând incertitudinea. Întârzierile la implementarea vaccinării, dificultățile de a controla noile focare de virus și eșecul de a învăța lecții din primul val ne-ar captura însă într-un cerc vicios.

Perspectivele economice rămân foarte incerte, redresarea activității devenind din ce în ce mai ezitantă cu fiecare val. După șocul brusc fără precedent din prima jumătate a anului, PIB-ul global în al doilea trimestru al anului 2020 a fost cu 10% mai mic decât la sfârșitul anului 2019.

Producția a crescut brusc în al treilea trimestru, odată ce măsurile de izolare au devenit mai puțin stricte, afacerile s-au redeschis și consumerismul a fost reluat. În pofida revenirii pozitive, producția din economiile avansate a rămas sub nivelurile pre-pandemice în al treilea trimestru, aproape de scăderea maximă a producției înregistrată în timpul crizei financiare mondiale.

Fără sprijinul politic rapid și eficient introdus în toate economiile pentru a amortiza impactul șocului asupra veniturilor și companiilor, producția și ocuparea forței de muncă ar fi fost substanțial mai slabe. Sprijinul nu poate fi însă continuu.

Pentru ca economia să facă tranziția către normalitate și productivitate, principala provocare este siguranța desfășurării activității. Deschiderea activității în turism, aviație și industria ospitalității este direct dependentă de gradul de vaccinare al societății și posibilitatea de a relaxa restricțiile pentru acestea. Cu atât mai grea va fi această provocare pentru țări dependente economic de turism precum Grecia, Italia, Spania și Bulgaria în care rata vaccinării în următorul an va dicta falimentul a mii de IMM-uri. 

În mod ironic, virusul se va estompa cel mai repede din locul în care a apărut. Știm deja că Republica Chineză va fi singura țară care încheie anul cu o creștere economică, rețeta ascensiunii fiind valabilă și anul viitor, iar costurile umane ale acesteia fiind ascunse sub clasicul preș comunist. Revenirea va fi cea mai puternică în țările asiatice care au adus virusul sub control și au pornit campanii de vaccinare în masă care permit deschiderea industriei la un nivel comparabil cu cel din 2019.

Individul & economia – O poveste despre bani, sărăcie și fericire în 2020

Nivelul de trai vs. Calitatea vieții este o distincție necesară analizării anului 2020. Nivelul de trai se referă la nivelul de bogăție, confort, bunuri materiale și necesități disponibile pentru o anumită clasă socio-economică sau zonă geografică. Calitatea vieții, pe de altă parte, este un termen subiectiv care poate măsura fericirea în funcție de gradul de oportunități de socializare, divertisment, relaxare, validare socială și apartenență la un grup.

Cei doi termeni sunt adesea confundați, deoarece pot exista unele suprapuneri percepute în modul în care sunt definiți. De multe ori, securitatea financiară este cea care ne dictează sănătatea mentală și oportunitățile sociale chiar.

Nivelul de trai duce în mod general la îmbunătățirea calității vieții pentru că îți poți permite tradițional dacă muncești mai mult și să pleci într-o vacanță prelungită pentru a te detașa și să te muți într-o zonă mai bună, curată și liniștită, etc.

Paradoxul anului 2020 este că a afectat calitatea vieții pentru majoritatea populației provocând un nivel de anxietate fără precedent. Explicația este simplă însă. Scopul nostru general ca ființe economice de a produce în societate pentru a ne satisface partea de ființe sociale și de a exista cât mai confortabil a fost perturbat. Ne-am trezit blocați în case, cu opțiuni limitate și repetitive de a cheltui sau a ne relaxa. 

Acesta este însă scenariul fericit al anului 2020, plictiseala, aceleași comenzi de mâncare și lucratul de la distanță.

TOP categorii afectate la sfârșit de 2020

 

Sărăcia extremă globală este de așteptat să crească în 2020 pentru prima dată în ultimii 20 de ani. Pandemia COVID-19 se estimează că va împinge 88 până la 115 milioane de oameni în sărăcie extremă în acest an, numărul total crescând până la 150 de milioane până în 2021, în funcție de severitatea contracției economice. Sărăcia extremă, definită ca trăind cu mai puțin de 1,90 USD pe zi, va afecta probabil între 9,1% și 9,4% din populația lumii în 2020, potrivit raportului bienal privind sărăcia și prosperitatea al Băncii Mondiale.

Industria aviației – Asociația Internațională a Transportului Aerian (IATA) a anunțat o perspectivă revizuită a performanței industriei aeriene în 2020 și 2021. Companiile aeriene au redus costurile cu 45,8%, dar veniturile au scăzut cu 60,9%. Rezultatul este că fiecare companie aeriană va pierde 66 de dolari pentru fiecare pasager transportat anul acesta pentru o pierdere totală netă de 118,5 miliarde de dolari.

Presupunând că există o anumită deschidere a frontierelor până la jumătatea anului 2021 (fie prin testare, fie prin disponibilitatea crescândă a unui vaccin), veniturile globale sunt de așteptat să crească la 459 miliarde de dolari (o îmbunătățire de 131 de miliarde de dolari în 2020).

restrictii

Sursă foto: Google Images

 

Potrivit celui mai recent număr al Barometrului Mondial al Turismului al OMT, numărul turiștilor a scăzut cu 72% în ianuarie-octombrie 2020 față de aceeași perioadă a anului trecut, înfrânată doar de relaxarea ocazională a restricțiilor, dar încetinită de încredere scăzută a călătorilor și restricții importante asupra călătoriilor, din cauza pandemiei COVID-19.

Declinul din primele zece luni ale anului reprezintă cu 900 de milioane mai puțini turiști internaționali comparativ cu aceeași perioadă din 2019 și se traduce printr-o pierdere de 935 miliarde USD, de peste 10 ori pierderea din 2009 sub impactul crizei economice globale.

Anul 2020 îl vom analiza mult post pandemic, iar această normalitate va veni cu un cost pe care ne este încă greu să îl estimăm. Într-o situație de criză unică în istoria speciei noastre, focusul umanității era consumul accelerat și inovația. Pandemia a fost un factor surpriză care ne-a obligat să gravităm în jurul incertitudinii și care ne va bântui progresul în următorii ani. Soluția este o tranziție treptată spre viața pre-pandemică, măsura care nu poate fi adoptată însă decât în următorii 2 ani, treptat. Riscul unor noi valuri care să ne blocheze activitatea zilnică este încă prezent în 2021. 

Vă recomandăm și analizele A Supraviețuit HORECA Anului 2020? – Povestea României, Bulgariei Și Greciei și Cum Vaccinăm Economia? – Bursa, Pfizer & Alegerile Prezidențiale

Sursă foto: Getty Images

#Ultimele buletine de știri

#Te-ar mai putea interesa și