Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici!
close_icon
#Analize / Thomas Briot

Donbass: spre o nouă escaladare militară a conflictului?

Deși o nouă escaladare militară a conflictului din estul Ucrainei rămâne incertă la acest stadiu, tesnsiunea diplomatică între Kiev și Moscova este deja stabilită. “Kremlinul se teme că războiul civil se va relua în Ucraina”, a declarat vineri 9 aprilie Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al lui administrației prezidențiale ruse.

„Solicităm Rusiei să-și înceteze provocările și să ia fără întârziere inițiativele necesare pentru dezescaladarea conflictului”, a cerut Jean-Yves Le Drian, ministrul francez al afacerilor externe. Potrivit estimărilor americane, peste 4000 de soldați ruși sunt concentrați la granița cu Ucraina.

Multiplicarea incidentelor în provincia Donbass (estul Ucrainei) provoacă multă agitație la Paris și Berlin, care încearcă să promoveze o soluție pașnică a conflictului. În șapte ani, războiul a ucis peste 13.000 de oameni. Rezultatele acestei medieri par slabe, dar obiectivul – care a fost atins – era evitarea unui derapaj necontrolat. Alegerea lui Volodymyr Zelensky a perturbat acest echilibru fragil obținut de ani lungi de negocieri: fervoarea lui euro-atlantică îngrijorează Kremlinul și cauzează noi tensiuni.

harta ucraina

Sursă foto: Al Jazeera

 

De la summit-ul de la Paris din decembrie 2019 în format Normandia (reunind Franța, Germania, Rusia, Ucraina), principala realizare a fost un acord de încetare a focului, care a intrat în vigoare pe 27 iulie 2020. El a fost respectat în mare parte timp de cinci luni. Dar misiunea de observare a Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa a înregistrat o deteriorare semnificativă a situației în ultimele săptămâni. Între 2 și 5 aprilie, numai în regiunea Donetsk, a înregistrat 1.424 de incidente, față de 594 din zilele precedente.

O triplare spectaculoasă. Observatorii au remarcat de asemenea prezența de ambele părți unor echipamente militare grele, interzise în principiu în zonele vizate de încetarea a focului. De asemenea, comunicațiile GPS ale dronelor aparținând misiunii OSCE au fost bruiate.

Politica faptului împlinit

Mișcările de trupe rusești reprezintă amenințarea unei violențe reînnoite sau chiar a unei operații militare de scară largă. Unii experți se îndoiesc de utilitatea unui astfel de angajament, din cauza consecințelor diplomatice și geopolitice pe care le-ar implica. Alții pariază asupra faptului că Rusia va desfășura o operație limitată în numele politicii faptului împlinit practicată de Kremlin.

Unul dintre obiectivele posibile ar fi deblocarea forțată a Canalului Crimeii de Nord, de o lungime de 400km, care alimentează peninsula ucraineană cu apele Niprului. De la anexarea acestui teritoriu de către Rusia în 2014, debitul său a fost foarte limitat, iar rezervele locale de apă se usucă. Moscova neagă orice intenție de această natură și justifică mișcările de trupe prin «exerciții obișnuite».

soldati ucrainieni

Sursă foto: Reuters

 

Dar în această atmosferă incendiară, orice chibrit poate avea consecințe neprevăzut, mai ales că Kremlinul nu are niciun interes în soluționarea acestui conflict, care subminează integritatea teritorială a Ucrainei și o împiedică să se îndrepte spre Europa și NATO. Rusia repetă aici strategia sa de conflict înghețat, pe care o folosește în Transnistria, Oseția de Sud, și mai nou în Nagorno-Karabakh.

În acest timp, Volodymyr Zelensky caută sprijin dinafară. El a descris perspectiva unui plan de acțiune pentru aderarea la NATO drept o «prioritate maximă» pe 5 aprilie. Liderul ucrainean tocmai se întreținuse telefonic cu Boris Johnson, premierul britanic. Conform presei franceze, Johnson l-ar fi încurajat să continue demersurile pentru a adera la NATO cât mai repede, un zel care a fost perceput prost de Franța, care preferă menținerea status quo-ului. Marea Britanie lui Boris Johnson încearcă să se afirme în era post-Brexit: ea este foarte critică față de Rusia și China, căutând în mod clar să atragă grațiile Statelor Unite.

Pe 6 aprilie, Zelensky a estimat că «NATO este singura modalitate de a pune capăt războiului din Donbass». Planul comun de acțiune pentru aderarea Ucrainei la NATO ar fi un adevărat semnal pentru Kremlin.

Totuși, poate NATO să fie soluția conflictului ucrainean când alianța a fost sperietoarea ideală a Kremlinului în ultimii 20 de ani? «Amenințarea NATO» mereu a fost un leitmotiv foarte eficace pentru a convinge opinia publică rusă de necesitatea unei intervenții militare. Este clar că nu este momentul oportun pentru un astfel de demers, dar în același timp, asta ar însemna că strategia Kremlinului de a paraliza politica externă unui stat prin menținerea unui conflict înghețat a reușit din nou, prelungind astfel status quo-ul în favoarea sa.

Zelensky într-o poziție fragilă

Pe 8 aprilie, președintele ucrainean a mers pe linia de front în uniformă militară. De asemenea, el a lansat la mijlocul lunii martie o „platformă” – sau strategie pentru reintegrarea Crimeii. Volodymyr Zelensky vrea să-și scoată țara dintr-o stare de indiferență și oboseală care a cuprins și susținătorii săi occidentali. «A existat o schimbare de personalitate la Zelensky», notează Alyona Getmanchouk, directorul Centrului Noua Europă.

«El provine din industria show-business și nu se gândise niciodată cu adevărat la chestiunea aderării la NATO. La începutul președinției sale, a fost foarte atent să păstreze o șansă pentru un dialog cu Putin. Dar a ajuns să-și dea seama că statutul de membru NATO va fi cel mai bun mod de a garanta securitatea Ucrainei pe termen lung. Cealaltă opțiune studiată ar fi semnarea unui tratat bilateral de securitate cu Statele Unite, similar celui de care beneficiază Japonia.»

zelensky

Sursă foto: Euromaidan Press

 

Confruntat cu o eroziune a popularității sale, tânărul președinte a dorit să profite de tema suveranității. Aceasta îi permite să trimită semnale către publicul naționalist, mulțumit deja de închiderea în februarie a trei posturi de televiziune asociate adversarului pro-rus Viktor Medvedchuk.

Paradoxul este că victoria surpriză a fostului actor în 2019 a fost determinată și de faptul că schimbarea administrației ar putea duce la un nou dialog cu Kremlinul. Alegerea lui Biden în SUA a schimbat datele problemei:

«Pentru ucraineni, această paradigmă s-a schimbat odată cu alegerea lui Biden», notează un diplomat francez citat de Le Monde. «Au senzația că își găsesc fratele mai mare. Acest lucru explică parțial scăderea de popularitate a lui Zelensky».

Un nou Srebrenica

Lansând o revizuire completă a relației bilaterale cu Rusia, preludiu la noi sancțiuni, Joe Biden este primul președinte american din ultimii douăzeci de ani care nu-și face nicio iluzie privind natura regimului rus și intențiile acestuia.

În acest context de tensiuni reînnoite, rușii își ascund intențiile. Dmitri Kozak, consilierul special pentru Donbass și Lugansk, se străduiește din vara anului trecut să prezinte Rusia ca mediator al conflictului pe aceeași bază ca Franța și Germania. El solicită un dialog direct între Kiev și separatiștii, subcontractanții Moscovei.

O nouă întâlnire în format Normandia va avea loc pe 19 aprilie. „Astăzi, totul depinde de intensitatea incendiului. Dacă va exista, așa cum spune președintele nostru, un nou Srebrenica, vom fi obligați să intervenim pentru a apăra etnicii ruși”, a declarat domnul Kozak referitor la mișcările trupelor rusești.

Această referință la execuția ordonată a 8.000 de bosniaci de către forțele sârbe în 1995 nu este una nouă. Vladimir Putin o folosise deja după summitul din Paris de la sfârșitul anului 2019. El estimase atunci că întoarcerea zonelor controlate de separatiști către controlul Kievului va duce la un masacru. Rusia acuză Ucraina că nu respectă condițiile acordurilor de la Minsk și cere un statut special pentru Donbass. Moscova schimbă și echilibrul politic în zonele controlate de separatiști. Potrivit separatiștilor, aproape 250.000 de rezidenți au primit deja un pașaport rus de la mijlocul anului 2020.

Un lucru este sigur: o escaladare va avea loc în săptămânile care vin. Rămâne de văzut dacă această escaladare va fi una diplomatică sau politică. Retorica provenind din ambele părți indică posibilitatea crescută unei escaladări militare, dar există încă o marjă suficientă pentru a dezamorsa această bombă cu ceas.

Rolul administrației Biden va fi unul crucial în rezolvarea (sau nu) a acestei crize: trebuie văzut cât de mult Statele Unite sunt pregătite să susțină Ucraina în fața unei Rusii tot mai agresive.

Mai multe despre Rusia și conflictele din spațiul post-sovietic puteți citi pe TSP: Conflictele înghețate: ce sunt și ce înseamnăNagorno-Karabakh: adevărații câștigători și Uniunea Europeană și Rusia în căutarea șahmatului

 

Sursă foto: New York Times

#Ultimele buletine de știri

#Te-ar mai putea interesa și