close_icon
#Analize / Mihai Man

Digitalizarea României

În anticiparea alegerilor parlamentare din data de 6 decembrie, digitalizarea României a fost un subiect des pomenit, atât de cabinetul actual, cât și de ceilalți candidați. Digitalizarea sectorului public de stat și îmbunătățirea competențelor digitale par a fi priorități ale viitorului guvern, indiferent de rezultate.

Procesul digitalizării serviciilor publice a început să prindă inerție în ultimii ani, dar pandemia Covid-19 a accelerat adoptarea la nivel național. Restricțiile impuse de către criza de sănătate au forțat atât companiile private cât și administrația publică să adopte soluții de comunicare de la distanță, noi măsuri de securitate cibernetică și plăți online. În același timp, această inițiativă a evidențiat lacune și alte deficiențe în infrastructura necesară.

Actuala pandemie de Covid-19 demonstrează importanța activelor digitale pentru economie și modul în care conectivitatea și infrastructura digitală permit continuarea muncii și atenuarea impactului pandemiei.

Indicele economiei și societății digitale (DESI) 2020

Începând cu 2014, Comisia Europeană a monitorizat progresele digitale ale statelor membre în cadrul rapoartelor privind indicele economiei și societății digitale. Acestea includ profiluri de țară în baza a 5 indici: conectivitate, capital uman, utilizarea serviciilor de internet, integrarea tehnologiei digitale și servicii publice digitale.

România se situează pe locul 26 din 28 de state membre ale Uniunii Europene în cadrul indicelui DESI pentru 2020. Performanța României a fost identică cu cea din 2019 în patru din cinci metrici măsurate anterior pandemiei. Progresele lente înregistrate în ultimii ani ar putea fi explicați de către instabilitatea din spațiul politic cauzată și de patru guverne diferite în ultimii trei ani.

DESI

Sursa foto: Comisia Europeană

 

Conectivitate

România înregistrează cele mai bune rezultate în categoria de conectivitate datorită utilizării ridicate a rețelelor de foarte mare viteză și capacitatea din zonele urbane. Conform raportului european, 49% dintre locuințele din România sunt abonate la servicii de bandă largă de foarte mare viteză (cel puțin 100 Mbps). Astfel, ne situăm pe locul 11 în ceea ce privește conectivitatea, coborând de pe poziția 8 în 2019 și 6 în 2018.

În timp ce acoperirea serviciilor de internet fixe și mobile a crescut, utilizarea a stagnat în ultimii 3 ani la doar 66% din gospodării, mult sub media UE de 78%. În contextul pandemiei și al eforturilor majore din partea cadrelor medicale, lipsa utilizării internetului combinată cu aprobarea furnizării de servicii medicale la distanță poate face diferența dintre accesul rapid la actul medical sau nu.

Concurența puternică în infrastructura de internet, în special în zonele urbane, se reflectă în rezultatele bune de acoperire de servicii de bandă largă (peste 100 Mbps) și prețurile acesteia. Un indice important de urmărit este privitor la gradul de pregătire pentru utilizarea rețelelor 5G, acesta fiind similar cu media UE de 21%. În iunie 2019 a fost adoptată o strategie națională pentru implementarea rețelelor care preconizează crearea a 250 000 de locuri de muncă și generarea de profituri în valoare de 4,7 miliarde de euro.

Cu toate acestea, procedura de selecție a frecvențelor a fost amânată prin Ordonanță de Urgență nr. 114/2018. Birocrația împovărătoare ar putea constitui un blocaj major pentru dezvoltarea infrastructurii necesare pentru 5G. Aceasta este o temă recurentă în eforturile de digitalizare a României.

Recent însă, guvernul încearcă să schimbe cel puțin o parte din procesul birocratic. Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR), o instituție înființată anul acesta a lansat pe data de 27 octombrie Consiliul Național pentru Transformare Digitală. Una dintre prioritățile consiliului este asistența administrațiilor publice și private în transformarea la o nouă paradigmă tehnologică. Conform consiliului, România are două vulnerabilități mari: lipsa identității electronice și competențele digitale limitate.

Competențe digitale

Deși există mai multe proiecte gestionate de guvern care vizează îmbunătățirea nivelurilor competențelor digitale în toată țara, rezultatele ne clasează pe locul 27 din cele 28 de țări ale UE. Conform raportului, mai puțin de o treime dintre persoanele cu vârsta cuprinsă între 16 și 74 de ani au competențe digitale cel puțin elementare. Statistica dezamăgitoare este într-un contrast puternic cu numărul mare de absolvenți TIC. Mai exact, 5.6% dintre toți absolvenții, procent care plasează România mult peste media europeană de 3.6% și pe locul al 5-lea.

Lipsa competențelor digitale elementare are ca și consecință o lipsă de încredere în tehnologia digitală și implicit și utilizarea scăzută. Utilizarea serviciilor bancare online (11%), citirea știrilor (55%), cumpărăturile (29%) precum și consumul de muzică, materiale video și jocuri online (63%) sunt cele mai scăzute din rândul statelor membre ale Uniunii Europene.

Interesante însă sunt categoriile în care România este peste media europeană: social media și apeluri video. Deși raportul nu face nicio corelație în acest sens, este posibil ca aceste rezultate să reflecte dimensiunea comparativ mare a diasporei.  Mai multe despre social media puteți citi în articolul Twitter, Facebook și fraudarea alegerilor americane sau Facebook la un punct de răscruce.

digitalizare

Sursa Foto:Digi24

 

Integrarea tehnologiei digitale și servicii publice digitale

Ultimii doi indici considerați în raport sunt integrarea tehnologiei digitale și serviciile publice digitale, pe care ne situăm pe locul 27, respectiv 28 în Uniunea Europeană.

Integrarea tehnologiei digitale ia în considerare eforturile întreprinderilor și a IMM-urilor. Unul din motivele invocate de raport pentru performanța scăzută din ultimii ani este lipsa unei strategii naționale de transformare digitală pentru întreprinderi. Unul din scopurile principale ale Autorității pentru Digitalizarea României este sprijinirea digitalizării IMM-urilor și crearea unui un cloud guvernamental pentru facilitarea transformării.

Statisticile legate de serviciile publice digitale ne situează însă pe ultimul loc în Uniunea Europeană. Secretarul general al Guvernului, Antonel Tănase, declara că “România digitală” este o “țintă majoră  pentru actuala guvernare”, dar că nu se dorește doar o transformare a birocrației clasice într-o birocrație digitală, ci o simplificare totală a activității instituțiilor publice.

Similar, premeriul Ludovic Orban a reiterat importanța reducerii la maximum a procedurilor inutile împreună cu procesele de digitalizare în cadrul participării la Comitetul Interministerial pentru debirocratizare. Una din măsurile efectuate cu success este acordarea de șomaj tehnic prin aplicația online.

Eșecul eforturilor de digitalizare poate avea efecte grave asupra economiei, după cum a declarat și ministrul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri Virgil Popescu pentru Agerpres. În următorii ani peste 80 de miliarde de euro bani europeni vor fi disponibili României, dar în lipsa digitalizării serviciilor publice există riscul de a nu avea capacitatea administrativă pentru a le absorbi. Absorbția fondurilor europene a fost și este o problemă majoră pentru România, aceasta fiind penultima din Uniunea Europeană.

În consecință, “România digitală” nu poate fi doar o sintagmă folosită de către politicieni înaintea alegerilor, căci este absolut esențial pentru economie și bunăstarea cetățenilor să fie România de mâine.

 

Sursa foto: Forbes România

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

#Ultimele buletine de știri

#Te-ar mai putea interesa și